Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, spune că guvernul va lua în discuție la ședința sa de miercuri proiectul bugetului pe anul curent. Adoptarea Legii bugetului 2016 a întârziat mult, mai întâi din cauza crizei guvernamentale, iar apoi din cauza incertitudinii finanțării externe. Principalii donatori – Statele Unite și Uniunea Europeană, România – au oprit ajutoarele, după furtul miliardului din sectorul bancar și au spus că așteaptă soluționarea cazului, dovezi ale reformelor și înțelegeri de colaborare între noul Guvern și Fondul Monetar Internațional. Într-un interviu cu Realitatea TV, ministrul Armașu și-a exprimat încrederea că finanțarea externă va fi reluată în curând. „Astfel, noi putem să venim în Parlament cu proiectul bugetului”, a spus ministrul. Dar confirmări din partea donatorilor lipsesc. Deputata socialistă Zinaida Greceanîi, fost premier și fost ministru al Finanțelor pe timpul guvernării comuniste, critică acest buget întârziat.
Europa Liberă: Doamnă Greceanîi, cum va fi bugetul de stat pentru acest an?
Zinaida Greceanîi: „Cu o sumedenie de găuri neacoperite. El e bazat pe o prognoză a politicii fiscale cu care a venit guvernul în Parlament. Această politică fiscală prevede creşterea unor tipuri de taxe şi impozite, care ar da suplimentar la buget vreo 600 şi ceva de milioane de lei. Nu e atât de mult, dar oricum. Eu ştiu că preşedintele Parlamentului a declarat că niciun fel de majorări de taxe şi impozite nu vor fi, Parlamentul nu le va adopta. În lectura a doua politica bugetar-fiscală nu a fost examinată. Noi nu ştim când va fi examinată în Parlament, noi în comisie încă nu am discutat-o. Şi noi am prezentat o sumedenie de propuneri de modificare a acestei politici fiscale. Adică deja este incert că această politică fiscală va fi modificată. Al doilea, acest proiect de buget este bazat pe surse externe, cum ar fi granturi şi credite, care de asemenea sunt incerte. Neavând un program cu Fondul Monetar Internaţional până în prezent, noi nu putem să spunem că guvernul va obţine de undeva aceste resurse.”
Europa Liberă: Dar stabilitatea bugetară depinde de creditul românesc pe care oricum au promis cei din România că îl vor acorda?
Zinaida Greceanîi: „Nu depinde de aceasta. Fiindcă, în primul rând, nu este clar ce va spune Fondul Monetar Internaţional. Şi guvernul României fără Fondul Monetar Internaţional, la sigur, ce nu s-ar vehicula în presă, nu va acorda acest credit. Şi, în primul rând, chiar dacă vor fi şi 150 de milioane sau 100 de milioane, care vor veni anul acesta, aceasta nu salvează situaţia. Al doilea, să pui în buget o acoperire din surse externe, granturi şi credite care constituie din volumul bugetului circa 25%, aceasta e foarte riscant. Riscul este foarte considerabil – 25% din volumul bugetului. Acesta este riscul, aceasta este o gaură pe care nu avem certitudinea dacă va fi acoperită sau nu va fi acoperită. Şi fiindcă depinde de politic, cum politicul va fi gata să implementeze acele reforme care sunt cerute de organismele financiare internaţionale.”
Europa Liberă: De atâta şi vocile spun că debursarea primei tranşe din acest împrumut acordat de Bucureşti ar fi o condiţie crucială pentru atenuarea acestui risc. Însă nu rezolvă problema în sine.
Zinaida Greceanîi: „Nu rezolvă problema. Fiindcă nu creditul românesc este indicator. Indicator al stabilităţii macroeconomice în ţară este programul cu Fondul Monetar Internaţional, program cu finanţare sau fără finanţare, aceasta nu contează atât de mult. Fiindcă Fondul Monetar Internaţional mai rar acordă credite pentru suportul bugetar. Şi e corect. El mai mult acordă credite pentru susţinerea valutei naţionale.”
Europa Liberă: Cine ar avea mai mare nevoie de acest acord cu FMI: Republica Moldova sau Fondul Monetar Internaţional?
Zinaida Greceanîi: „Eu cred că Republica Moldova. Acum este crucial pentru ei un acord cu Fondul Monetar Internaţional, pentru guvernarea actuală. Cât nu ar încerca ei să spună că strâng şuruburile, că se termină cu toate schemele, lucrul acesta nu se întâmplă chiar atât de simplu. Prea mare dezmăţ a fost în şapte ani de zile.”
Europa Liberă: Am auzit guvernanţii spunând că veniturile la buget cresc, pentru că de la vamă, de la fisc, vin mult mai mulţi bani în puşculiţa statului.
Zinaida Greceanîi: „E relativ mult mai mult, dar aceasta tot e temporar. Ei spun că se strâng şuruburile, dar sunt gata ei până la infinit să strângă şuruburile şi cât poți să mai strângi, şi cât poţi strânge de la agenţii economici? Agenţilor economici trebuie să le dai libertate economică ca ei să activeze şi să se simtă protejaţi, ceea ce nu simt ei până în prezent.”
Europa Liberă: Şi am auzit şi din partea businessului că ei ar cere un moratoriu pe zece ani chiar, ca să nu se mai schimbe legislaţia, care să stimuleze şi microfinanţarea.
Zinaida Greceanîi: „Noi despre aceasta vorbim deja de mai mulţi ani. Haideţi să scriem în Codul Fiscal, să scriem în Legea bugetului că politica fiscală nu poate fi modificată mai des decât o dată la trei ani, să fie cert. Dar noi am ajuns la mijlocul anului şi nu avem politica fiscală pentru 2016, care trebuia să fie aprobată încă în iulie 2015. Noi trebuie să vorbim acum despre proiectul politicii fiscale pe 2017, despre conceptul ei, dar noi vorbim despre cea din 2016. Şi aceea nu e clar cum va fi. Cum businessul să activeze? Care siguranţă să aibă? Cât poţi strânge şuruburile businessului? La schemele economice trebuie strânse şuruburile.”
Europa Liberă: Mă uit şi eu peste acest proiect şi văd un deficit bugetar de peste patru miliarde de lei.
Zinaida Greceanîi: „Da.”
Europa Liberă: Principalele surse din care se va finanţa acest deficit bugetar?
Zinaida Greceanîi: „Sunt sursele externe şi continuarea creşterii piramidei de hârtii de valoare de stat. Aceasta e situaţia.”
Europa Liberă: Cine va primi cei mai mulţi bani de la acest buget din acest an?
Zinaida Greceanîi: „Complexul militar. Cel mai mult va fi pentru procurarea utilajelor pentru Armata Naţională, nu ştiu ce fel de utilaje, aceasta ce e m-am uitat eu pe diagonală, pentru protecţia clădirii guvernului, construcţia gardului şi nu ştiu ce încă. Şi la modul serios e pentru poliţie, pentru întărirea organelor poliţieneşti. Aceasta e. Şi nu e nicio creştere în produsul intern brut pentru învăţământ, sănătate, protecţia socială. Aceasta nu.”
Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi la guvernare, acum ce aţi face cu acest proiect de buget?
Zinaida Greceanîi: „Eu nu aş veni în Parlament cu un asemenea proiect de buget, dacă aş fi în guvern.”
Europa Liberă: Ce aţi schimba, astfel încât să aduceţi mulţumire cetăţenilor?
Zinaida Greceanîi: „În primul rând, trebuie de dat libertate agenţilor economici şi ei de la sine vor vrea să activeze, de liberalizat mediul de afaceri şi de căpătat încrederea. Fiindcă fără a avea bani de la mediul de afaceri, nu putem face nimic, dar mediul de afaceri este pus pe brânci. Afacerile se închid, oamenii pleacă din ţară. Aceasta e tragedia noastră. Şi nu mai au încredere în guvernare. Dar cum pot să aibă încredere? Trebuie mult categoric de schimbat, foarte multe lucruri. Foarte uşor a fost de a distruge totul în anii aceşti şi va fi foarte greu de a restabili ceva.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi menţionat ceva mai devreme că un element destul de important, care creează riscuri pentru sustenabilitatea bugetului, este lipsa memorandumului cu FMI. FMI este aşteptat să vină acum în iunie la Chişinău. Până la finele anului, există şanse să fie semnat un memorandum? Şi dacă nu se semnează, ce se întâmplă? Iar dacă există această şansă să fie semnat, ce avantaje ar avea statul?
Zinaida Greceanîi: „Dacă ar exista şanse să fie semnat acest memorandum cu Fondul Monetar Internaţional, aceasta ar fi o încredere din partea acestui organism internaţional pentru a da undă verde şi altor investitori că, uite, în Moldova este deja şi mediul de afaceri mai bun, şi situaţia macroeconomică este mai stabilă. Dar nu cred că lucrul acesta se va întâmpla. Chiar aş vrea foarte mult să cred în aceasta, dar nu pot crede.”
Europa Liberă: Şi dacă nu va exista un acord cu FMI?
Zinaida Greceanîi: „Dacă nu va exista un acord cu FMI, putem să ajungem din nou la situaţia anului 1999-2000, când nu se plăteau salarii, pensii. Până acum s-a mers, chiar cu unele întârzieri, ca plăţile sociale, inclusiv salariale să fie achitate pentru bugetari, cu toate că multe alte lucruri au fost blocate, şi unele programe investiţionale, şi procurările de utilaje. Şi eu atunci îmi pun întrebarea: dar pentru ce funcţionează instituţia bugetară, dacă ea nu are cu ce funcţiona şi plăteşte numai salarii?”
Europa Liberă: Sunt voci care vorbesc despre o eventuală falimentare a sistemului financiar. Chiar să se ajungă până aici?
Zinaida Greceanîi: „Nu aş vrea să comentez lucrul acesta, fiindcă ar fi urât să fac unele comentarii. Ca fost ministru al Finanţelor nu vreau să vorbesc despre lucrurile acestea. Rămân optimistă, la raţiune că în sfârşit ţara Moldova se va trezi şi unele lucruri din guvernare vor putea fi schimbate.”
Europa Liberă: Unele care?
Zinaida Greceanîi: „Conducerea guvernării. Rămân optimistă. Fiindcă la infinit rău şi rău nu poate fi. Trebuie de schimbat sistemul de conducere al ţării, de schimbat sistemul despre care vorbim. Şi la guvernare trebuie să vină oameni statalişti, care nu se gândesc la buzunarul lor, dar se gândesc că sunt în slujba poporului.”
Europa Liberă: Aluzia dumneavoastră e că trebuie să se ajungă la alegeri parlamentare anticipate?
Zinaida Greceanîi: „Absolut.”
Europa Liberă: Nu există premise ca să fie dizolvat Parlamentul sau ca să cadă guvernul.
Zinaida Greceanîi: „Multe lucruri se zic. Şi multe altele se întâmplă. Totul depinde cum vor decide alegătorii. Dacă alegătorii mai calcă încă o dată pe aceeaşi greblă, a câta oară... Dar şi atunci se va termina, odată şi odată se termină, nu poate fi la infinit aşa.”
