Președintele Nicolae Timofti nu va participa la summitul CSI, programat pentru 16 septembrie în capitala Kîrgîstanului, Bișkek. E posibil ca selegația moldoveană să fie condusă de șeful executivului Pavel Filip. Analistul politic de la Chișinău Anatolie Golea e de părere că decizia șefului statului e una corectă.
Europa Liberă: Cum explicaţi faptul că şeful statului refuză pentru al doilea an consecutiv să participe la lucrările summitului CSI?
Anatolie Golea: „Domnul Nicolae Timofti se simte foarte străin printre preşedinţii din CSI, precum se simte străin şi în clasa politică. Dânsul, în patru ani şi jumătate, nici nu a devenit politician şi şef de stat în adevăratul sens al cuvântului, de aceea, nu se simte chiar comod, mai ales în fostul spaţiu sovietic, fiind, practic, declarat deschis unionist, adept al unirii Republicii Moldova cu România şi având, din câte cunosc eu, şi cetăţenia României. Al doilea moment rezidă în aceea că, de fapt, CSI creată în 1992, a fost un proiect provizoriu pentru a asigura trecerea treptată, neforţată şi, cel mai important, paşnică de la Uniunea Sovietică la republici independente. Acest proiect provizoriu demult este epuizat. În aceste discuţii din cadrul summitului CSI nu se mai rezolvă nicio chestiune importantă. Statele CSI sunt membre într-o sumedenie de alte organizaţii, inclusiv Federaţia Rusă pune accentul pe alte organizaţii, alte procese integraţioniste. Şi în CSI nu se mai rezolvă şi nu se discută probleme substanţiale. Mai ales în ultima perioadă, după ce, de fapt, Comunitatea Statelor Independente a fost părăsită de către Georgia, Ucraina, iar alte ţări rămân doar formal în această comunitate, să nu supere Rusia şi să demonstreze că, chipurile, sunt aproape de Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: De când Republica Moldova a devenit membru CSI, preşedinţii care participau la summitul şefilor de stat mergeau mai mult pentru întâlnirile bilaterale, anunţând că anume aceste întrevederi bilaterale sunt şi mai importante decât reuniunea în formatul extins al Comunităţii Statelor Independente. Ne amintim o participare a domnului Timofti la un asemenea summit, când a avut un dialog cu domnul Putin. Și unii experţi spun că cel mai probabil din cauza semnării de către Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, dar şi a embargoului impus de Moscova produselor moldoveneşti, şeful statului moldav nici nu prea ar avea ce discuta cu omologii săi.
Anatolie Golea: „Summiturile CSI chiar şi în prima perioadă nu au fost atât de importante, ca, de altfel, şi multe alte summituri. Sunt folosite, în primul rând, în calitate de platformă pentru schimb de opinii, pentru discuţii în culoare, unde pot fi abordaţi anumiţi şefi de state, parteneri de discuţii, pentru a soluţiona, eventual, anumite probleme. Ne amintim discuţia pe marginea summitului de la Soci a fostului prim-ministru Iurie Leancă cu Dmitri Medvedev, discuţiile lui Pavel Filip, iarăşi, cu Dmitri Medvedev. În cadrul summitului CSI de ani buni, de zece ani sau mai mult, nu se mai rezolvă probleme vitale pentru ţările din spaţiul ex-sovietic, care îşi au scopurile sale, mai bine sau mai puţin bine definite şi încearcă să le realizeze prin diferite căi. Revenind la întrebarea de la început, domnul Timofti, de fapt, este pe ultima sută de metri a mandatului său şi dânsul, probabil, mai mult se gândeşte acum la copii, la nepoţi şi la alte treburi ale unui pensionar, decât la un summit al şefilor de state.”
Europa Liberă: De ce Moldova nu abandonează, nu iese din Comunitatea Statelor Independente, dacă nu îi aduce foloase?
Anatolie Golea: „Ca să nu supere Rusia, să nu facă demarşuri demonstrative. Eu m-aş întreba de ce Moldova nu declară embargo la importul berii din Federaţia Rusă, a altor produse pe care le avem în cantităţi foarte mari ca răspuns la politica embargo-urilor declarată de Federaţia Rusă? Şi răspunsul este acelaşi, ca să nu supere. Pentru că nu contează însuşi embargoul, ci contează gestul politic, declaraţia. Importul din Republica Moldova în Federaţia Rusă constituia până la embargou 0,3% din tot importul Federaţiei Ruse şi nu observa Rusia acest import, chiar dacă era efectuat importul merelor poloneze în calitate de mere moldoveneşti. Dar a contat gestul. Moldova nu a purces la un gest de răspuns, pentru că noi trebuie să fim loiali şi să demonstrăm că vrem să colaborăm cu toată lumea. Bine, cu această vrere rămânem în continuare şi cu embargoul deja de mai bine de cinci ani. Participarea Republicii Moldova în organizaţii internaţionale, a Republicii Moldova care este o ţară săracă, cu buget minim şi posibilităţi mici, cred că Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ar trebui să prezinte guvernului o listă a organizaţiilor internaţionale din care suntem parte şi plătim cotizaţii, pentru a mai revizui. Pentru că Moldova este membră a zeci de organizaţii mai mult sau mai puţin utile, unde se plătesc cotizaţii, se cheltuie bani, unde demnitarii merg în deplasări şi iarăşi cheltuie bani, în deplasări mai mult turistice. De aceea, ar trebui, probabil, peste 25 de ani de independenţă, să vedem unde am reuşit să ne integrăm şi care au fost foloasele şi dacă nu este cazul să mai renunţăm la ceva.”
Europa Liberă: Şi dacă CSI îşi pierde tot mai mult importanţa pentru Republica Moldova, credeţi că Uniunea Vamală e alternativa Comunităţii Statelor Independente?
Anatolie Golea: „Pentru Rusia, Kazahstan, Belarus, Kîrgîzstan, Armenia parţial, este o alternativă, neavând altceva. Mai ales actualmente, în situaţie de criză economică, de sancţiuni reciproce între Federaţia Rusă şi ţările Uniunii Europene, acesta este un model de integrare, o încercare de a soluţiona. Mai sunt şi alte multe organizaţii, acest BRICS, ţările de la Shanghai, organizaţia respectivă, sunt încercări de a rezolva nişte probleme, în primul rând, de ordin economic. Cu părere de rău, CSI nu mai răspunde aşteptărilor, nu mai corespunde scopurilor pentru care a fost creată. Trebuiau preşedinţii la un summit anume să-şi strângă mâinile, să spună: „Mulţumesc pentru colaborare” şi mai departe fiecare cu proiectul său. Acest lucru, a propos, era cât pe ce să se întâmple acum 19 ani la summitul CSI de la Chişinău, era la un pas de a dizolva CSI, pentru că nu corespundea necesităţilor momentului, preşedinţii s-au despărţit, au luat un time out atunci şi, în loc să semneze o dizolvare pe care era gata să o susţină atunci preşedintele Rusiei Boris Elţin, totuşi, au hotărât: „Daţi să mă încercăm o dată”. Şi de atunci, la anul vor fi 20 de ani, de când tot se încearcă.”
Europa Liberă: Rezultatele alegerilor prezidenţiale ar putea să aducă un răspuns mai clar, mai categoric în privinţa prezenţei Republicii Moldova în această organizaţie CSI?
Anatolie Golea: „Depinde. Vom avea candidaţi câţiva, care vor pleda pentru aprofundarea colaborării cu Federaţia Rusă şi cu organizaţiile care se axează pe Rusia, cum ar fi şi acest proiect Uniunea Euroasiatică. În cazul în care vin la putere respectivii preşedinţi, preşedintele în cazul Republicii Moldova are împuterniciri simbolice în multe domenii, dar are pârghii de influenţă în domeniul politicii externe. Şi în cazul succesului celor de stânga, ei vor încerca să îndreptăţească aşteptările electoratului care îi va vota şi vor fi făcute anumite tentative, deşi este foarte greu în condiţiile actuale, neavând frontieră comună. Acestea sunt poveşti de adormit electoratul în timpul campaniei electorale, că noi ne vom integra în Uniunea Euroasiatică prin portul de la Giurgiuleşti, prin Marea Neagră şi mai nu ştiu cum, pentru că noi suntem foarte dependenţi de vecini, în primul rând, de România şi Ucraina. Şi în cazul în care vine la putere un preşedinte de dreapta, va încerca să realizeze alte proiecte, să ne despărţim şi să ne distanţăm cât mai mult de trecutul sovietic şi tot ce ne leagă, inclusiv CSI, şi, eventual, să realizăm alte proiecte, de integrare în Uniunea Europeană sau de reunificare cu România.”
