Pe 25 septembrie, în partea sârbească a Bosniei-Herțegovina, Republika Srpska, ar urma să fie organizat un referendum privind Ziua neoficiala a republicii. Un vot care ar putea duce la implozia Bosniei-Herțegovina și a întregii arhitecturi pusă la punct prin acordurile de pace de la Dayton (14 decembrie 1995). Un rezumat la analizei semnată de jurnalista Gordana Knezevic din redacția sud-slavică a Europei Libere.
Premierul MIlodar Dodic pare acum mai aproape ca nici odată de țelul său declarat: să creeze o enclavă sau un stat separat sârb într-un alt stat. Iar de partea cealaltă, nici conducerea musulmană, nici cea croată nu se opune. Pentru că au propriile agende.
Sârbii din Bosnia-Herțegovina comemorează de ani de zile, neoficial, ziua de 9 ianuarie drept ziua națională a Republicii Srpska. 9 ianuarie nu este data la care s-au semnat acordurile de pace de la Dayton, care au pus caopăt războiului din 1991-1995. Este însă data la care liderul de atunci al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, între timp condamnat pentru crime de război, a proclamat crearea unui stat al sârbilor în Bosnia.
Reprezentantul musulmanilor în președinția trimpartită, Bakir Izaetbegovic, a criticat sărbătoarea de 9 ianuarie drept discriminatorie și a cerut interzicerea ei. Ceea ce a și făcut Curtea Constituțională. Ca răspuns, Milodar Dodik a decis organizarea referendumului din 25 septembrie.
„Considerați data de 9 ianuarie potrivită pentru a marca Ziua Națională a Republicii Srpska?” - este întrebarea pusă la referendum. Cum majoritatea locuitorilor sunt sârbi, este ușor de ghicit care va fi rezultatul.
Pe fundalul acestei crizei sau profitând de faptul că atenția internațională, câtă este, se concentrează pe Republica Srpska, croații din Bosnia își urmează propriul țel: o regiune separată, reînvierea micului stat care a existat între 1992-95, Herceg Bosna.
În acest timp, musulmanii bosniaci ignoră ambele crize, fiind mult mai absorbiți de relațiile Turcia și speră că planurile separatiste ale sârbilor vor fi oprite de comunitatea internațională.
Reprezentantul internațional pentru Bosnia-Herțegovina, Valentin Inzko, ar putea bloca votul, dar nu-l poate și zădărnici. Pentru că deciziile sale mai trebuie aprobate de așa-numitul Consiliu pentru Aplicarea Păcii, format din 55 de stat între care Rusia. Jocul Rusiei în ultimii ani a fost de a submina constant statalitatea și așa fragilă a Bosniei. Iar acum nu dă nici un semn că ar vrea să blocheze referendumul din septembrie.