Ambasadorii american și britanic, președintele român, șefa Direcției Naționale Anticorupție, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, ministra justiției, mai mulți politicieni și lideri ai societății civile și-au arătat nemulțumirea față de votul Senatului, care a respins cererea procurorilor anticorupție de încuvințare a urmăririi penale a fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
Fostul demnitar este acuzat de ucidere din culpă în cazul polițistului Bogdan Gigină. Tânărul polițist a căzut cu motocicleta într-o groapă în timp ce-i deschidea fostului ministru coloana oficială.
Se pare, însă că - potrivit datelor de până acum - ministrul nu avea dreptul la coloană oficială, că nu se deplasa în interes de serviciu, și că le-ar fi cerut subordonaților săi să se grăbească, deși afară ploua.
Codruța Kovesi, procuroarea șefă anticorupție, a spus miercuri dimineață că votul de la Senat este politic și că blochează justiția, și că DNA nu mai poate să stabilească răspunderea penală a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă.
Kovesi a amintit că Senatul s-a opus și începerii urmăririii penale a fostului ministru de externe Titus Corlățean, senator PSD, acuzat de abuz în serviciu pentru felul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din diaspora în toamana anului 2014.
Dosarul a rămas, din acest motiv în suspensie în sertarele procurorilor.
73 de senatori au blocat cercetarea penală în cazul lui Gabriel Oprea. Potrivit legii, în România foștii sau actualii miniștri nu pot fi urmăriți penal, dacă sunt și parlamentari, fără votul Camerei din care fac parte, în vreme ce restul senatorilor sau deputaților sunt protejați doar în cazul cererilor de reținere sau perchiziție.
Există așadar mai multe trepte de imunitate, trecute în Constituție pentru a-i proteja pe demnitari de abuzuri politice, și nu nu pentru a împiedica anchetele juridice.
Ambasadorul american la București Hans Klemm le-a reamintit senatorilor că un principiu esențial al democrației este faptul că toți oamenii sunt egali în fața legii.
Această axiomă a societăților liberale este respinsă de politicienii români, chiar dacă Alina Gorghiu, copreședinta PNL, a vorbit despre necesitatea schimbării Constituției în privinț imunităților. Există parlamentari, cum este, de pildă, Varujan Vosganian care târăsc după ei dosare de corupție de la un mandat la altul, probabil până la prescrierea definitivă a faptelor.
Ambasadorul britanic în România, Paul Brummell, a reamintit că în Raportul Comisiei Europene privind Justiția (MCV, Mecanismului de Cooperare şi Verificare), Parlamentului de la București i s-a recomandat să stabilească un set de principii legate de ridicarea imunității.
Senatorii și deputații români nu s-au grăbit să redacteze aceste principii, preferând să se ascundă în spatele textului Constituției, care, interpretat în felul în care o fac parlamentarii care-i apără pe colegii lor corupți, permite puterii politice să submineze puterea judecătorească.
Dincolo de criticile diplomatice sau politice, oamenii sunt mai furioși decât în alte situații, fiindcă de această dată este vorba și despre cineva care a murit din cauza abuzului de putere al unui ministru.
De aceea mulți oameni s-au solidarizat miercuri pe Facebook spunând că vor ieși în stradă pentru „cei care nu mai sunt printre noi și nu-și mai pot cere singuri dreptatea”.
În chemarea de pe Facebook se mai spune că „un polițist a murit, dar cel identificat de procurori ca vinovat de ucidere din culpă nu va ajunge în fața justiției din cauza celor din Senatul României, care se cred deasupra legii. „Fraților, nu sunteți nici dumnezei, nici invincibili”, se spune în apelul la protestul de miercuri seară de pe Facebook.
Oamenii se strângeau miercuri seara în fața intrării la Senat pentru a le reaminti parlamentarilor că „nu există vreo diferență magică între noi și voi (…), justiția trebuie lăsată să-și facă treaba”.
