Parlamentul se va reuni vineri în prima şedinţă din sesiunea de toamnă-iarnă. Spicherul Andrian Candu a anunţat că parlamentul va adopta în regim prioritar legile care se regăsesc într-o listă de 16 precondiţii agreate cu Fondul Monetar Internaţional. Candu nu a oferit prea multe detalii despre aceste precondiţii, spunând doar că ele ţin de domeniile financiar-bancar, bugetar şi energetic. Ce ar trebui să întreprindă cu prioritate guvernarea de la Chișinău pentru ca Republica Moldova să obțină un nou program de finanțare din FMI în luna octombrie? Vor reuşi până atunci autorităţile moldovene să-şi respecte angajamentele luate?
Europa Liberă: Domnule Gârbu, Andrian Candu a anunțat miercuri că Parlamentul va adopta în regim prioritar legi care s-ar regăsi într-o listă de 16 precondiții agreate cu FMI. Candu nu a oferit prea multe detalii despre ce legi ar fi vorba, spunând că sunt informații „confidențiale”. Vreau să vă întreb, de ce atâta secretomanie în jurul acestor angajamente ale guvernării față de FMI?
Viorel Gârbu: „Este o atitudine pe care nu putem să o salutăm, fiindcă aceste aspecte, modul în care negociază autoritățile cu partenerii externi, modul în care autoritățile știu să administreze țara, ne vizează în primul rând pe noi, pe cetățeni, în special în situația dificilă în care ne aflăm. Condițiile respective fac referință la acele gafe admise anterior de autorități, și noi trebuie să știm foarte bine ce se întâmplă și cum autoritățile intenționează să găsească soluții în situațiile dificile în care ne aflăm. Principala întrebare este dacă autoritățile își asumă responsabilitate pentru ce au făcut, pentru că de atlfel cum putem să avem încredere în aceste autorități pe viitor. Chiar și modul în care se comportă acum guvernanții, această secretomanie vorbește despre lipsa de încredere și comunicare, care există între autorități și cetățeni.”
Europa Liberă: Nu cunoaștem aceste precondiții a FMI-ului, dar în presă au apărut câteva posibile precondiții, iar cea mai nepopulară pare a fi rectificarea bugetară. Domnule Gârbu, în ce domenii credeți că se va interveni, ce cheltuieli vor fi tăiate, ținând cont de faptul că în curând începe campania electorală?
Viorel Gârbu: „Despre precondițiile înaintate de FMI, noi putem să judecăm după comportamentul autorităților. În acest context, să ne amintim pe durata lunilor de vară, până la sfârșitul sesiunii de primăvară, Parlamentul a venit cu proiectul de lege privind soluționarea problemei cu acel miliard, deci transformarea miliardului furat din sectorul bancar în datorie de stat, problemă ce frământă societatea. Această lege nu a fost adoptată, dar societatea a reacționat... poate din cauza modului în care a reacționat societatea autoritățile nu s-au hotărât să ia o decizie în acest sens. Ori, aceată încercare a autorităților este una dintre precondițiile înaintate de FMI. Autoritățile au încercat pe ascuns să soluționeze această problemă și nu au reușit, e o problemă care încă urmează a fi soluționată. Vorbind despre rectificarea bugetară, problema este una foarte spinoasă, autoritățile trebuie să găească o soluție. Noi avem un deficit enorm în anul curent. Pe lângă acest deficit vedem că în Republica Moldova se formează o situație stranie, atunci când veniturile curente, chiar și în mărimea nominală, sunt mai mici decât veniturile încasate în perioada similară din anul trecut. Această situație este destul de gravă, cel puțin lei în circulație ar trebui să fie mai mulți. Nu vorbesc de valoarea reală a acestor mijloace, nu vorbesc despre încasările exprimate în dolari sau euro, dar vorbesc despre încasările exprimate în lei care în mod firesc, în mod natural cresc de la an la an, ori în acest an acest lucru nu se întâmplă. Situația autorităților este una destul de dificilă, și vor trebui să găsească o soluție. Era firesc faptul ca autoritățile să reducă din aparatul adminsitrativ, și așa mult prea mare, dar aceste reforme se fac extrem de anevoios, anume din cauza faptului că autoritățile nu sunt foarte bine pregătite. Noi în prezent atestăm o capacitate extrem de redusă de administrare a țării. În aceste condiții, sigur rectificarea bugetară, este o problemă foarte dificil de implementat. Pentru autorități este foarte simplu să nu mărească salariile, sau să mai taie un pic din salarii, dacă ne referim la sectorul bugetar, acolo unde dacă economisești un pic, primești rezultate masive în final, dar acest lucru nu este posibil în perioada electorală. Din acest motiv, problema cu care se confruntă autoritățile este una foarte dificilă, dar așa sau altfel, în buget mijloace financiare pentru acoperirea salariilor și pensiilor sunt. Nu este cazul ca Guvernul să vină cu restructurări masive, problema este că Moldova deja pentru al doilea an nu investește, nu face investiții în mijloace fixe, nu se construiesc drumuri etc. Din această parte Guvernul are carențe foarte mari, ori partenerii externi nu pot să tolereze această situație.”
Europa Liberă: Domnule Gârbu, admiteți faptul că guvernanții vor încerca să amâne realizarea unor precondiții după campania electorală, și care ar putea fi urmările, consecințele?
Viorel Gârbu: „Da, în principiu eu admit acest fapt. Cred că autoritățile de la Chișinău nu-și doresc nici acum foarte mult semnarea unui acord cu FMI. Acest acord este un rău pentru actuala elită care administrează Republica Moldova. Este un rău pe care nu pot să-l soluționeze, și pentru a nu admite ca lucrurile să se agraveze, într-un fel sau altul, Guvernul de la Chișinău este obligat să poarte anumite negocieri cu FMI, dar aceste negocieri se desfășoară de o maniere extrem de anevoioasă. Autoritățile nu se grăbesc nicăieri. Am avut ulima misiune a FMI acum ceva timp, deja în această perioadă trebuia să atestăm un anumit dinamism atât din partea Parlamentului, cât și din partea Guvernului. Trebuia să atestăm o activitate de consultare cu populația, așa cum prevede cadrul normativ din Republica Moldova, cu privire la acele acțiuni pe care Guvernul intenționează să le implementeze, a acelor soluții pe care le propun autoritățile pentru depășirea situațiilor dificile, și în vederea semnării acordului cu FMI, ori nimic dintre acestea nu a avut loc. Din contra, vedem mesajul domnului Candu, privind secretomania în ceea ce ține de relațiile și semnarea acordului cu FMI. În aceste condiții, cred că autoritățile au o atitudine extrem de rezervată, neprietenoasă în relațiile cu FMI. Cea mai grea problemă, în opinia mea, rămâne a fi convertirea datoriilor create de BNM, datorii care trebuie să fie preluate de Guvern. În acest sens, luând în considerație că suntem la final de an, chiar dacă Moldova semnează un acord cu FMI, donatorii nu vor avea capacitatea să ne ofere mijloace financiare. Cei care au dorit să ne ajute, mă refer aici la Guvernul României, care ne-a oferit prima tranșă, au și făcut acest lucru. În acest context cred că autoritățile nu câștigă foarte mult dacă semnează în anul curent acordul cu FMI. Dar așa sau altfel, oricum va trebui să facă acest pas.”
Europa Liberă: Pe final, domnule Gârbu, credeți că se va ajunge la semnarea acestui acord de creditare, sau negocierile ar putea eșua în octombrie?
Viorel Gârbu: „Cred că se va ajunge, negocieri în octombrie nu vor avea loc, fiindcă nici nu s-a pus întrebarea unor negocieri. Moldova trebuie să îndeplinească un set de condiții, iar FMI urmăreșe modul în care evoluează lucrurile în Moldova. În cazul în care aceste precondiții nu sunt îndeplinite, FMI nu va pune în discuții la consiliu posibilitatea semnării unui acord financiar cu Guvernul de la Chișinău. Această decizie se amână. Putem să facem următorul pas doar în cazul în care precondițiile vor fi îndeplinite, dacă autoritățile de la Chișinău eșuează, deciziile vor fi luate după aceea.”
