CEC a decis, la propunerea Guvernului, să deschidă la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 100 de secții de votare în străinătate, cu cinci mai multe faţă de ultimul scrutin parlamentar. Cele mai multe secţii de votare vor fi în Italia (25), România (11) şi Federaţia Rusă (8). Sunt suficiente 100 de secţii de votare ţinându-se cont că un sfert din populaţia țării e peste hotare? Cum s-a decis câte secţii să fie deschise şi în ce ţări? Şi, în general, cum va fi organizat procesul de vot în străinătate? Discutăm cu secretarul Comisiei Electorale Centrale, Veaceslav Agrigoroae.
Europa Liberă: Cum s-a ajuns la acest număr de 100 de secţii de votare?
Veaceslav Agrigoroae: „Codul Electoral prevede clar că sunt două criterii de a stabili secţiile de votare în străinătate. Este vorba de înregistrarea prealabilă şi participarea alegătorilor la scrutinul precedent. Când am pregătit aceste proiect de hotărâre la CEC s-au luat în considerare aceste două criterii.”
Europa Liberă: Sunt suficiente 100 de secţii de votare ţinându-se cont că un sfert din populația țării e peste hotare? Iar unele partide politice au insistat că doar în Rusia ar trebui deschise peste 100.
Veaceslav Agrigoroae: „Nu e cazul CEC să comenteze ce a cerut cineva. Avem legea în faţă. Cu atât mai mult că nu CEC stabileşte, CEC doar organizează funcţionarea acestor secţii de votare. Conform regulamentului, informaţia cu privire la numărul secţiilor de votare care vor fi create peste hotare o aducem la cunoștința publicului printr-o hotărâre.”
Europa Liberă: S-a ţinut cont şi de posibilităţile financiare pentru a organiza aceste birouri, secţii de votare?
Veaceslav Agrigoroae: „Aceste posibilităţi financiare şi cheltuieli le estimează Guvernul, nu CEC.”
Europa Liberă: Ne puteţi spune aproximativ cât costă deschiderea unei secţii de votare în străinătate? Ce înseamnă la modul concret-tehnic deschiderea unei secţii de votare într-o ţară străină?
Veaceslav Agrigoroae: „Nu o să vă dau o cifră privind costurile. Mă depăşeşte acest lucru. Nu cunosc cât costă deschiderea (n.r. unei secţii de votare). Puţini înţeleg că aceste sunt nişte acţiuni mai complicate, mai sofisticate. Urmează a fi identificate sediile unde vor fi amplasate aceste secţii de votare. Urmează să fie duse tratative cu administraţia publică centrală din aceste localităţi. Sunt mai multe momente şi nu aş vrea să mă dau în dezbateri la acest capitol. Cheltuielile probabil că variază de la o secţie la alta, dar mă depăşeşte informaţia respectivă.”
Europa Liberă: Mai mulţi reprezentanţi ai diasporei au adresat recent un apel autorităţilor şi au cerut, între altele, să li se ofere dreptul să voteze cu paşaportul expirat şi cu buletinul de identitate, aşa cum au făcut-o şi la scrutinele precedente. Aveţi o soluţie pentru ei?
Veaceslav Agrigoroae: „Într-adevăr au fost careva excepţii anterior. Cunoaştem acest lucru. CEC examinează astfel de posibilităţi şi pentru acest scrutin, însă urmează să ne expunem pe marginea acestui subiect în timpul apropiat.”
Europa Liberă: O altă solicitare a diasporei este ca în turul 2, dacă acesta va avea loc, să fie deschise peste hotare secţii de votare suplimentare. E posibil acest lucru? Luaţi în calcul şi această revendicare?
Veaceslav Agrigoroae: „Atât timp cât vom urma doar buchea legii vor fi deschise atâtea secţii de votare câte prevede Codul Electoral sau alte regulamente.”
Europa Liberă: La multe scrutine am auzit reprezentanți ai diasporei spunând că nu au putut ajunge la secţiile de votare care erau amplasate la distanţe foarte mari. Probabil că şi de această dată vor fi asemenea plângeri. Ce măsuri aveţi în vedere pentru a spori accesul lor la vot?
Veaceslav Agrigoroae: „Pentru aceasta a şi fost iniţiată procedura de înregistrare prealabilă. Atunci când oamenii se înregistrează masiv într-o localitate sau alta, acesta este un criteriu pentru autorităţile Republicii Moldova să deschidă în acea localitate o secţie. Atunci când se înregistrează o persoană sau două, vă dați seama că pentru un om nu se va deschide o secţie de votare. Se deschid în alte localităţi şi persoanele respective vor fi arondate la cele mai apropiate secţii de votare. Se ia în considerație faptul că persoana s-a înregistrat prealabil, doreşte să voteze, doar că ea va vota la o secţie din apropiere.”
Europa Liberă: Să înţelegem că cele mai multe înregistrări prealabile au fost în Italia, România şi Rusia. În general, numărul de cetăţeni înregistraţi în raport cu numărul de cetățeni existenți în aceste ţări este foarte mic, probabil. Cum comentaţi?
Veaceslav Agrigoroae: „Se ia la bază, în primul rând, numărul cetăţenilor înregistraţi oficial, nu câţi cetăţeni într-adevăr avem peste hotare, cifra asta variază. Într-adevăr sunt mai multe secţii în Italia, dar m-am documentat şi am văzut că la alegerile parlamentare din 2014 în oraşele în care au fost deschise secţiile de votare într-adevăr cetățenii Republicii Moldova au manifestat interes şi şi-au exprimat dreptul la vot. Era cazul ca şi de această dată să se regăsească secţii de votare în aceste oraşe. Dacă au apărut secţii de votare în localităţi noi, acestea au fost identificate în baza înregistrării prealabile.”
Europa Liberă: Au existat în anii precedenți cozi şi nervi la unele secții de votare din străinătate. V-ați asigurat că așa ceva nu se nu se va mai repeta?
Veaceslav Agrigoroae: „E o întrebare fără răspuns. Nu poţi să te asiguri la ce o să se întâmple în timpul apropiat, o să ajungem în ziua alegerilor şi o să vedem câte persoane o să se prezinte, cum o să voteze şi ce o să fie. Sperăm de data aceasta să fim mai pregătiți decât a fost anterior.”
Europa Liberă: Ce trebuie să ştie exact, la modul practic, un cetăţean moldovean din Moscova sau Verona ca, venind la secție, să nu aibă surprize neplăcute?
Veaceslav Agrigoroae: „Cetăţeanul trebuie să ştie că poate vota, chiar dacă nu s-a înregistrat în prealabil, întrucât această procedură nu este obligatorie. Cetățeanul poate să se prezinte la orice secţie de votare din străinătate având la el un act de identitate valabil, cel puţin aşa prevede legea la moment, paşaportul Republicii Moldova sau livretul militar. Respectiv, va vota pe lista suplimentară la această secţie de votare.”
Europa Liberă: Nici la aceste alegeri cetăţenii stabiliţi peste hotare nu vor putea vota electronic, votul prin internet ar urma să fie testat probabil la scrutinul parlamentar din 2018, cel puţin aşa anunţa anterior CEC. De ce nu s-a reușit la aceste alegeri măcar să se piloteze un asemenea proiect, să fie testat cel puțin dacă funcţionează acest vot electronic?
Veaceslav Agrigoroae: „Nu s-a reuşit la aceste alegeri pentru că e un proces mai lung. Recent a fost finisat un studiu de fezabilitate în acest sens. Pentru a implementa un aşa procedeu este nevoie de timp.”
Europa Liberă: Nu putem să nu vă întrebăm şi despre ce condiții pentru votare le creează statul cetățenilor moldoveni din regiunea transnistreana?
Veaceslav Agrigoroae: „Încercăm să creăm condiții egale pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. anterior au fost deschise în jur de 25 de secţii de votare la care puteau să se prezinte cetăţenii din stânga Nistrului şi să voteze. La aceste alegeri se preconizează să fie deschise până la 30 de secţii de votare. Încercăm să le creăm şi cetăţenilor din stînga Nistrului condiţii cât mai bune ca să-şi realizeze dreptul la vot.”
