Ştiri
Raport al organizației anti-corupție Transparency International-Moldova: țara a devenit o „spălătorie regională” pentru bani murdari
Moldova a devenit în urmă cu peste un deceniu o „spălătorie regională” pentru bani murdari, afirmă într-un raport organizația anti-corupție Transparency International – Moldova. În document se spune că „sectorul bancar din Republica Moldova este acel element care a făcut posibilă transformarea ţării într-o spălătorie regională de mijloace financiare de provenienţă dubioasă, începând cu anul 2005”. În document se sugerează că în spatele spălării de bani prin băncile moldovene se află mai ales grupări rusești care nu au mai putut folosi în aceeași măsură băncile din Letonia după ce acea țară a aderat în 2004 la UE. Transparency International mai spune că banii furați din băncile moldovene au ajuns „în bănci comerciale riscante, de mâna a doua, într-o jurisdicţie aflată sub efectul sancţiunilor internaţionale”, adică Federația Rusă.
Vezi ultimele știri
Cantinele școlare vor fi modernizate. Ministerul Educației alocă 200 milioane de lei
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat investiții de circa 200 milioane de lei în modernizarea cantinelor școlare din R. Moldova, bani ce provin din rectificarea bugetară, propusă de Guvern la începutul lunii aprilie și din avansul oferit de UE prin Planul de Creștere Economică.
„200 de milioane de lei sunt repartizați egal între municipiul Chișinău, care va beneficia de 100 de milioane de lei, și restul pentru școlile din țară, pentru inițierea procesului de alimentație”, a declarat luni, 14 aprilie, ministrul Educației Dan Perciun, care spune că renovările vor fi finalizate până la începutul noului an școlar 2025-2026.
Potrivit oficialului, lucrările vizează îmbunătățirea condițiilor de alimentație pentru aproape 300.000 de elevi din clasele a I-IX-a. Perciun argumentează că renovările sunt necesare în contextul în care, începând cu luna septembrie 2025, elevii din clasele a V-a și a IX-a vor beneficia de alimentație gratuită.
- Te-ar putea interesa și: Ce produse sunt incluse în meniul gratuit de care vor beneficia elevii din gimnaziu
În municipiul Chișinău, fiecare instituție de învățământ va beneficia de o sumă fixă de 200.000 de lei, la care se va adăuga o sumă calculată per elev, astfel încât să se țină cont de numărul de elevi din fiecare instituție.
Școlile din restul țării vor primi circa 20.000 de lei, la care se va adăuga un coeficient per elev. În cazul instituțiilor cu un număr mare de elevi, finanțarea va putea ajunge până la jumătate de milion de lei per școală.
Lucrările de reparație și dotare cu echipamente se vor desfășura pe parcursul verii. Ele vor fi coordonate de Ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu autoritățile locale, iar licitațiile vor fi organizate la nivel de raion.
Ministrul Perciun spune că efortul face parte din extinderea programului de alimentație gratuită de la 135.000 de elevi, la circa 300.000. Pentru alimentația elevilor pe parcursul unui an întreg de studii, autoritățile vor cheltui 600 de milioane de lei.
De acest sprijin vor beneficia inclusiv elevii din școlile profesionale și cele cu profil sportiv, precum și cei din clasele V–XII din raioanele de est ale Republicii Moldova, municipiul Bender și instituțiile de învățământ aflate în zona de securitate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
O delegație a Congresului SUA, în vizită la Chișinău. Oficialii moldoveni vor continuarea sprijinului american
O delegație bipartită a Congresului american s-a întâlnit luni, 14 aprilie, cu președinta Maia Sandu și urmează să aibă o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Este prima vizită a unor oficiali americani la Chișinău, de la instalarea noii administrații Trump la Casa Albă.
Președinția moldoveană a transmis că vizita „reconfirmă sprijinul bipartit” de care se bucură R. Moldova în Statele Unite.
Sandu a spus delegației americane că pentru R. Moldova este importantă menținerea sprijinului american, în special în domeniul securității energetice, unde odată cu suspendarea activității Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), mai multe proiecte derulate cu suport american au fost suspendate.
Din delegație fac parte patru congresmani republicani și patru democrați, inclusiv doi membri ai grupului de prietenie cu Republica Moldova din Congresul SUA (Moldova Caucus).
Maia Sandu a vorbit delegației americane că R. Moldova se confruntă cu riscuri „generate de atacurile hibride ale Federației Ruse” și a spus că Moldova are un „rol esențial” în menținerea stabilității la frontiera cu Ucraina invadată de Kremlin.
Tot astăzi, delegația americană va avea o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Șeful legislativului, care este și liderul PAS, a spus presei că va vorbi despre proiectele majore din R. Moldova care întâmpină dificultăți după retragerea finanțării americane prin USAID.
El a călătorit recent în SUA, alături de ministrul de Externe Mihai Popșoi. Revenit la Chișinău, Grosu a spus că autoritățile americane au confirmat disponibilitatea de a relua finanțarea unor proiecte mari care în trecut beneficiau de suportul USAID.
„Sunt semnale bune. Nu vreau să vă dau denumirea proiectelor, dar sunt proiecte mari din domenii prioritare”, a declarat președintele Parlamentului.
- Te-ar putea interesa și: Circa 200 de moldoveni aflați ilegal în SUA vor fi repatriați, spune speakerul Igor Grosu
Departamentul de Stat al SUA a oprit, pe 24 ianuarie, finanțarea pentru aproape toate programele de asistență financiară externă, ca parte a eforturilor președintelui Donald Trump de a le alinia la obiectivele sale de politică externă.
În R. Moldova, USAID a fost prezentă din 1992 și a oferit asistență de circa două miliarde de dolari până în prezent, potrivit autorităților moldovene.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Noi atacuri rusești cu drone în Ucraina, după loviturile devastatoare de la Sumî
Forțele aeriene ucrainene spun că Rusia a trimis peste 60 de drone să atace Ucraina în noaptea de duminică spre luni, la mai puțin de o zi de la loviturile cu rachetă, la Sumî, în Duminica Floriilor, care au ucis cel puțin 34 de oameni și au rănit peste 100.
Una din dronele rusești a cauzat un incendiu la o stație petrolieră din regiunea ucraineană Zaporojie, dar nimeni nu a fost rănit, a spus guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov. Forțele aeriene ucrainene spun că au doborât alte 40 de drone, iar 11 nu au ajuns la țintă, fiind probabil bruiate electronic. Nu este limpede dacă alte drone au scăpat, cauzând pagube.
Atacurile au continuat în ciuda șocului și condamnărilor internaționale cauzate de loviturile de duminică la Sumî. Două rachete balistice rusești au lovit zone rezidențiale ale orașului din nord-estul Ucrainei, în timp ce oamenii mergeau la biserică de Florii sau la plimbare, printre uciși și răniți numărându-se și copii.
Reacțiile europene continuă: Trump ar trebui să vadă „bătaia de joc” a lui Putin
Reluând luni dimineață condamnările internaționale ale atacului, luni dimineața, ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a spus că președintele american Donald Trump și administrația acestuia ar trebui să vadă că președintele rus Vladimir Putin „își bate joc de bunăvoința lor”.
Înainte de Sumî, Rusia a mai atacat cu o rachetă balistică pe 4 aprilie un restaurant și un teren de joacă din Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean, Volodomir Zelenski, ucigând 20 de oameni, inclusiv 9 copii.
„Ucraina a căzut de acord în mod necondiționat asupra opririi focului cu peste o lună în urmă. Atacurile ticăloase de la Krivoi Rog și Sumî sunt răspunsul în bătaie de joc al Rusiei”, a spus Sikorski la sosirea la Luxemburg pentru o reuniune a miniștrilor europeni de externe.
Armistițiul acceptat de Ucraina a fost mediat de Trump, iar ministrul de externe polonez și-a exprimat speranța că președintele american vede ce se întâmplă și va lua „decizii corecte”.
Comentând în cursul nopții atacul de la Sumî, Trump l-a descris drept „îngrozitor”. „Mi s-a spus că a fost o greșeală, dar cred că este un lucru îngrozitor”, a spus Trump fără să explice la cine se referă sau la ce incident anume prin „greșeală”.
Înaintea reuniunii de la Luxembourg, luni dimineață, șefa politicii externe și de securitate, Kaja Kallas, a făcut apel la exercitarea unor „presiuni maxime” asupra Rusiei în urma atacului de la Sumî, pentru oprirea războiului din Ucraina.
Alăturându-se și el corului internațional al condamnărilor, viitorul cancelar conservator al Germaniei, Friedrich Merz, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin de comiterea unei crime grave de război prin loviturile de la Sumî.
Merz care urmează a fi votat în fruntea unui guvern de coaliție în următoarele săptămâni a spus că a fost un atac „deliberat și brutal”.
„Asta le face Putin celor care vorbesc cu el despre încetarea focului”, a spus Merz, adăugând că este „naiv” să ceri în continuare negocieri de pace cu Putin, care interpretează aceste inițiative ca semn de slăbiciune.
După DPA și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
S-a stins din viață scriitorul peruan Mario Vargas Llosa
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a murit duminică, la vârsta de 89 de ani, a anunțat familia sa. Un deces care, observă AFP, marchează sfârșitul unei epoci, cea a generației de aur a literaturii latino-americane.
„Cu profundă tristețe, anunțăm că tatăl nostru, Mario Vargas Llosa, a murit astăzi în liniște, la Lima, înconjurat de familie”, a scris pe rețeaua X fiul cel mare al scriitorului, Álvaro, într-un mesaj semnat și de frații săi, Gonzalo și Morgana Vargas Llosa.
Născut într-o familie peruană din clasa de mijloc, Vargas Llosa a fost una dintre figurile emblematice ale „boom-ului” literar latino-american din anii ’60–’70, alături de Gabriel García Márquez (Columbia) și Julio Cortázar (Argentina).
În ultimele luni, au circulat zvonuri despre înrăutățirea stării sale de sănătate, iar scriitorul a stat departe de viața publică.
În octombrie anul trecut, fiul său Álvaro Vargas Llosa spunea că, fiind pe punctul de a împlini 90 de ani, tatăl său este la „o vârstă la care trebuie să-ți reduci puțin ritmul activităților”.
„Moartea sa va întrista rudele, prietenii și cititorii din întreaga lume”, a mai spus familia într-o declarație, adăugând: „Dar sperăm că, așa cum se întâmplă și cu noi, vor găsi mângâiere în faptul că a avut o viață lungă, aventuroasă și rodnică și lasă în urmă o operă care îl va depăși”.
Moștenirea literară și nu numai
Vargas Llosa a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2010 pentru opere precum Mătușa Julia și condeierul (1977), Războiul de la sfârșitul lumii (1981) și Moartea în Anzi (1993).
A fost apreciat pentru descrierea fidelă a realităților sociale în romane precum Orașul și câinii ( 1963) și Conversație la catedrală (1969). Operele sale au fost traduse în aproximativ 30 de limbi.
Însă, spre deosebire de mulți dintre colegii săi de generație, a renunțat devreme la ideile socialiste, iar implicarea sa în politică și convingerile conservatoare au iritat profund clasa intelectuală de stânga din America Latină.
În 1990, a candidat la președinția Peru-ului, susținând că vrea să salveze țara de haosul economic și de insurgența marxistă.
A pierdut în turul al doilea în fața lui Alberto Fujimori, un agronom și profesor universitar necunoscut la acea vreme, care a ajuns ulterior la închisoare pentru crime împotriva drepturilor omului și corupție.
Dezamăgit de înfrângerea electorală, Vargas Llosa s-a mutat în Spania, dar a rămas o voce influentă în spațiul latino-american, criticând vehement noul val de lideri de stânga radicală, în frunte cu fostul președinte Venezuelei, Hugo Chávez.
Vargas Llosa s-a mutat anul trecut înapoi la Lima, undea și-a sărbătorit și cea de-a 89-a zi de naștere, pe 28 martie.
Cu câteva zile înainte, fiul său Álvaro a publicat pe X trei fotografii care îl arătau pe scriitor în diferite locuri din Lima, unde a scris ultimele sale două romane: Colțurile( 2016) și Îți dedic tăcerea mea (2023).
Familia a anunțat că, potrivit dorinței lăsate de Vargas Llosa, nu va fi organizată nicio ceremonie publică de înmormântare, iar corpul scriitorului va fi incinerat.
După AFP și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Primele reacții din capitalele europene după atacul rusesc la Sumî: Rusia alege să continue războiul
Lideri internaționali, inclusiv președintele francez, Emmanuel Macron, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, dar și președinta moldoveană, Maia Sandu, au condamnat atacul de Florii al Rusiei asupra orașului ucrainean Sumî. Președintele SUA, Donald Trump, l-a descris drept „îngrozitor”.
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a fost printre primii lideri europeni care au reacționat pe rețele de socializare online la atacul rusesc.
„Moldova deplânge victimele alături de Ucraina și cere mai multă apărare antiaeriană pentru a salva vieți”, a scris pe X președinta moldoveană, care a adăugat că „agresorul trebuie tras la răspundere”.
Rusia a atacat orașul ucrainean Sumî duminică dimineața, 13 aprilie, de Florii. Două rachete balistice au lovit chiar în centrul localității, unde se aflau zeci de persoane. Autoritățile ucrainene spun că cel puțin 34 de oameni și-au pierdut viața, inclusiv doi copii, iar 117 oameni au fost răniți, unii aflându-se în stare gravă.
Reacții din Statele Unite
„Cred că a fost îngrozitor”, a declarat președintele american Donald Trump, vorbindu-le jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial care îl aducea din Florida la Washington, duminică seara.
„Și mi s-a spus că a fost o greșeală. Dar cred că este un lucru îngrozitor. Cred că întregul război este un lucru îngrozitor”, a spus Trump. Întrebat ce a vrut să spună prin „greșeală”, el a răspuns: „Au făcut o greșeală... o să-i întrebați pe ei”, fără a preciza la cine se referă sau la ce incident anume.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a calificat și el atacul drept „îngrozitor”. El a mai spus că este „o aducere aminte tragică al motivului pentru care președintele Trump și administrația sa depun atâtea eforturi pentru a pune capăt acestui război și a obține o pace durabilă.”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a îndemnat duminică pe Trump să viziteze Ucraina pentru a înțelege mai bine amploarea distrugerilor provocate de invazia Rusiei.
„Vă rog, înainte de orice decizie, înainte de orice formă de negocieri, veniți să vedeți oamenii, civilii, soldații, spitalele, bisericile, copiii distruși sau morți”, a spus Zelenski, potrivit transcrierii unui interviu difuzat de postul american CBS.
Atacul rusesc a avut loc la două zile după întrevederea-surpriză de la Sankt Petersburg între Vladimir Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff.
Întâlnirea a avut loc pe fundalul unei iritări vădite a liderului de la Washington, Donald Trump, care a promis că va pune capăt războiului din Ucraina. La câteva ore după ce Witkoff a aterizat în Rusia, Trump a scris și el pe rețelele că „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni mor.” El a numit din nou conflictul „absurd” și a spus că acesta „nu ar fi trebuit niciodată să se întâmple”.
Consternare în Europa
Liderul francez, Emmanuel Macron, a scris că „toți știu că acest război a fost inițiat doar de către Rusia, iar astăzi a devenit clar că Rusia este cea care a ales să-l continue” cu dispreț față de viețile omenești și „efortul diplomatic al președintelui Trump”.
Președintele Franței a subliniat că trebuie să urmeze „măsuri dure” pentru a împinge Rusia spre încetarea focului.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis că atacul rusesc asupra orașului Sumî este „un exemplu macabru al felului în care Rusia a intensificat atacurile în timp ce Ucraina a acceptat o încetare necondiționată a focului”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „profund alarmat și șocat” de bombardamentul care urmează „un model devastator de atacuri similare asupra orașelor ucrainene în ultimele săptămâni”.
La aproape o lună de la primul anunț privind un cadru general al unui acord de încetare a focului, negociat de Washington separat cu Ucraina și Rusia, încetarea focului pare să fi eșuat complet, iar Kievul și mai ales Moscova recurg la atacuri zilnice.
Regiunea ucraineană Sumî, care se învecinează cu regiunea rusă Kursk, este cel mai evident loc unde forțele ucrainene anticipează o nouă ofensivă rusească, inițiată după succesele rușilor pe partea lor a graniței.
Un alt lider european, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că prin acest atac, Moscova „a arătat încă o dată că acest război există și durează doar pentru că ea alege asta”.
Costa a subliniat că Uniunea Europeană „va fi mereu alături de poporul eroic al Ucrainei”, iar cei responsabili pentru aceste atacuri trebuie trași la răspundere.
O reacție a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nausėda, care a numit atacul asupra orașului Sumî „o palmă peste față pentru toți cei care caută și doresc pacea”.
Liderul baltic a scris că lumea civilizată „trebuie să folosească forța pentru a-i opri pe acești barbari care ucid civili și copii” și și-a exprimat sprijinul pentru Zelenski și poporul ucrainian.
Mesaje similare au transmis și alți lideri europeni, în timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut un nou apel la comunitatea internațională să pună presiune pe Rusia în vederea opririi atacurilor.
„Fără presiune asupra Rusiei, pacea este imposibilă. Discuțiile nu au oprit niciodată rachetele balistice și bombele aeriene. Este nevoie ca atitudinea față de Rusia să fie similară cu cea față de un terorist”, a transmis liderul de la Kiev.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Prima rundă de negocieri SUA-Iran privind programul nuclear al Teheranului s-a încheiat în Oman
Oficialii americani și iranieni s-au întâlnit sâmbătă, 12 aprilie, în Oman pentru discuții la nivel înalt privind programele nucleare ale Iranului, pe fondul tensiunilor în creștere dintre Washington și Teheran.
După două ore de discuții, oficialii iranieni au descris efortul drept „pozitiv” și „constructiv”. Delegația americană nu a emis niciun comunicat imediat privind rezultatul discuțiilor din capitala Omanului, Muscat.
Cele două delegații au convenit reluarea negocierilor săptămâna viitoare, tot la subiectul programului nuclear iranian, anunță Associated Press, care citează televiziunea de stat iraniană.
Tema discuției dintre reprezentanții SUA, conduși de emisarul președintelui american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și cei iranieni, în frunte cu ministrul de Externe de la Teheran, Abbas Araghchi, a fost progresul rapid al programului nuclear iranian, în paralel cu amenințarea Washingtonului cu un răspuns militar.
Teheranul a insistat ca discuțiile să fie „indirecte”, ceea ce presupune ca negociatorii să nu stea în aceeași cameră, ci să-și transmită mesajele prin intermediari. Casa Albă a descris discuțiile drept un angajament diplomatic direct.
„Ceea ce este clar în această etapă este că negocierile sunt indirecte și, din perspectiva noastră, se referă exclusiv la problema nucleară”, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, după ce a sosit în capitala Omanului, Muscat.
El a mai spus că a venit în Oman „cu voința necesară pentru a ajunge la un acord bazat pe egalitate și unul care să asigure interesele naționale ale poporului iranian”.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat miercuri, 9 aprilie, că „dacă va fi necesar”, Statele Unite vor folosi „categoric”, forța militară împotriva Iranului în cazul în care nu se va ajunge la un acord.
În acest scenariu, Israelul ar urma să joace un rol principal.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a reacționat vineri, 11 aprilie, într-o postare pe rețele: „Cu seriozitate și vigilență sinceră, oferim diplomației o șansă reală”.
Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a sosit la Muscat din Rusia, unde a discutat cu președintele Vladimir Putin.
Disputa dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian este una mai veche, dar președintele Trump a spus categoric că nu va permite Iranului să aibă arme nucleare.
Însă rămâne neclar dacă președintele american dorește să restrângă activitățile nucleare ale Iranului sau să le oprească complet.
La rândul său, Iranul se arată dispus să ofere asigurări că nu caută să producă o bombă, dar a respins ideea de a abandona complet programul său nuclear.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
A 27-a întâlnire Ramstein. Aliații promit Ucrainei 23,8 miliarde de dolari
Aliații NATO au angajat mai mult de 21 de miliarde de euro (23,8 miliarde de dolari) în ajutor militar pe termen lung pentru Ucraina în timpul reuniunii din 11 aprilie a Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei (UDCG), a declarat secretarul britanic al Apărării, John Healey.
„Acesta este un sprijin record în ajutor militar acordat Ucrainei”, a spus Healey.
Întâlnirea în format Ramstein de la Bruxelles vine pe fondul incertitudinii tot mai mari privind sprijinul SUA pentru Ucraina și eforturile aliaților europeni de a reduce decalajul în timp ce Kievul rezistă invaziei în curs a Rusiei.
„2025 este anul critic pentru acest război”, a spus Healey. „Acum este momentul critic pentru ca industriile de apărare, armatele și guvernele să-și intensifice efortul”.
Secretarul britanic al apărării a subliniat că sprijinul aliaților Ucrainei nu este doar despre ajutor militar
„Angajamentele nu au fost doar despre puterea de foc, ci despre transmiterea unui mesaj clar: «Suntem alături de voi în luptă și în pace»”, a spus Healey.
Londra a alocat 4,5 miliarde de lire sterline (5,8 miliarde de dolari) pentru Ucraina în 2025 - cea mai mare contribuție anuală de până acum.
Regatul Unit și Norvegia au promis anterior 450 de milioane de lire sterline (585 de milioane de dolari) în sprijin militar combinat.
Germania a anunțat că va trimite patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T, tancuri, vehicule blindate, rachete, obuze și multe altele, cu o contribuție de 11 miliarde de euro (aproape 14,4 miliarde de dolari) până în 2029.
Suma recent dezvăluită arată că „mesajul a fost înțeles foarte clar, că sprijinul pentru Ucraina nu se poate diminua”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, jurnaliștilor prezenți la summit.
„Lituania a promis în mod special aproape 30 de milioane de euro (34 de milioane de dolari), iar asta înseamnă că în acest an, am promis deja 110 de milioane de euro (125 de milioane de dolari) și vom ajunge, desigur, la 200 de milioane (280 de milioane de dolari), și probabil vom merge spre mai mult”, a adăugat ea.
Țările de Jos au alocat, de asemenea, 150 de milioane de euro (170 de milioane de dolari) pentru a stimula apărarea antiaeriană a Ucrainei, a anunțat ministrul olandez al apărării Ruben Brekelmans.
Angajamentele vin în momentul în care Rusia intensifică atacurile asupra țintelor militare și civile ucrainene și respinge propunerile de încetare a focului din partea președintelui american Donald Trump.
Healey a declarat că președintele rus Vladimir Putin amână negocierile în timp ce intensifică atacurile asupra Ucrainei.
Lansată în 2022 de fostul secretar al Apărării al SUA Lloyd Austin, UDCG a oferit până acum aproximativ 126 de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei din aproximativ 50 de țări.
Revenirea lui Trump la Casa Albă a marcat o schimbare în politica externă a SUA.
Washingtonul nu a aprobat un nou ajutor pentru Kiev în 2025 și s-a concentrat, în schimb, pe promovarea unui acord negociat cu Moscova.
Întâlnirea din 12 februarie în format Ramstein de la Bruxelles a fost prima care nu a fost prezidată de secretarul american al apărării, deoarece șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a transferat rolul omologului său britanic.
Hegseth nu a participat personal la întâlnirea din 11 aprilie, dar s-a alăturat prin link video.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trimisul lui Trump a purtat discuții cu Putin, în timpul unei opriri surpriză în Rusia
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a purtat discuții cu președintele rus, Vladimir Putin, în timpul unei vizite surpriză la St. Petersburg, pe 11 aprilie. Este a treia întrevedere Witkoff-Putin de când Donald Trump a preluat mandatul de președinte, angajându-se să refacă legăturile cu Moscova.
Witkoff a făcut o oprire la Sankt Petersburg în timp ce se îndrepta spre Oman, unde participă sâmbătă, 12 aprilie, la discuții de nivel înalt cu Teheranul privind programul nuclear al Iranului.
Știrea despre întâlnire a apărut în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețele că a trecut deja o lună de când Rusia a respins o propunere a SUA pentru o „încetare a focului totală și necondiționată”.
La câteva ore după ce Witkoff a aterizat în Rusia, Trump a scris și el pe rețelele sociale că „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni mor.” El a numit din nou conflictul „absurd” și a spus că acesta „nu ar fi trebuit niciodată să se întâmple”.
Imaginile cum Putin îl întâmpină pe Witkoff în biblioteca prezidențială din Sankt Petersburg au apărut la televiziunea rusă de stat. Potrivit agențiilor de presă ruse, discuțiile au durat peste patru ore.
„Tema întâlnirii — aspecte privind soluționarea conflictului din Ucraina”, se arată într-un comunicat scurt al Kremlinului emis după încheierea întrevederii.
Vizita lui Witkoff a avut loc în contextul unei intensificări a activității diplomatice în jurul războiului din Ucraina, care include discuții SUA–Ucraina la Washington și o reuniune prezidată de Marea Britanie și Germania la Bruxelles.
Agenția rusă de presă TASS a raportat că Witkoff s-a întâlnit și cu Kirill Dmitriev, un apropiat influent al Kremlinului și director al Fondului Rus pentru Investiții Directe.
Cei doi s-au întâlnit și săptămâna trecută, la Washington, unde au discutat despre întărirea relațiilor bilaterale. Dmitriev a numit discuțiile din 11 aprilie productive, potrivit TASS.
Vizita a avut loc la o zi după ce oficiali americani și ruși s-au întâlnit la Istanbul pentru a discuta despre normalizarea relațiilor diplomatice.
Luna trecută, întâlnirea lui Witkoff cu Putin a deschis calea unei discuții telefonice între președinții rus și american. Trimisul lui Trump a mai vizitat Rusia și în februarie și a participat la discuțiile dintre SUA și Rusia de la Riad.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Sindicatele cer salariu minim mai mare, Guvernul spune că l-a crescut deja
Sindicatele moldovene au cerut Guvernului să crească salariul minim la 6.000 de lei, începând cu 1 iulie, pentru a ajuta salariații să facă față inflației și scumpirilor. Guvernul Recean a spus că, în general, susține necesitatea creșterii veniturilor și a făcut-o deja la începutul acestui an.
Într-o scrisoare adresată prim-ministrului Dorin Recean din 11 aprilie, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) au cerut Guvernului să folosească o parte din banii prevăzuți de rectificarea bugetară denumită „Bugetul Plus” pentru a crește salariul minim cu 500 de lei pentru că minimul de existență pentru o familie activă deja depășește 6.100 de lei.
„Bugetul Plus”, propus de Guvern și votat de Parlament în prima lectură pe 7 aprilie, prevede alocarea suplimentară a opt miliarde de lei pentru unele investiții și ajutoare sociale.
La rândul său, Guvernul a transmis prin purtătorul său de cuvânt, Daniel Vodă, că face creșteri salariale „într-un mod responsabil față de bugetul public”. Vodă a spus că salariul minim se majorează anual, pe 1 ianuarie, iar anul acesta a ajuns la 5.500 de lei, față de circa 3.000 cât era acum trei ani.
Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2024, venitul mediu lunar al moldovenilor a fost de circa 5.300 lei pe persoană, iar cheltuielile de aproximativ 4.400 lei.
Deși veniturile au crescut cu 7,5% față de 2023, ajustate la inflație, creșterea reală a fost de doar 2,7%. Cheltuielile, în termeni reali, au scăzut cu 0,9%.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Președinta Sandu „respinge categoric” acuzațiile Veronicăi Dragalin privind implicarea în vettingul procurorilor
Președinta Maia Sandu a respins acuzațiile fostei șefe a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, privind implicarea în vetting, dar a recunoscut că a discutat cu ea despre prioritizarea evaluării unor procurori anticorupție pentru a nu bloca activitatea instituției.
„Resping categoric această acuzație. Discuția care a avut loc este despre posibilitatea prioritizării evaluării procurorilor de la Procuratura Anticorupție (...) Niciodată nu a fost o discuție despre rezultatele acestor evaluări“, a declarat Maia Sandu pentru presă, în marginea adunării generale a judecătorilor din 11 aprilie.
Ceva mai devreme, fosta procuroare-șefă a scris că ar fi fost „abordată” anul trecut de președinta Sandu și de premierul Recean, care i-ar fi solicitat lista procurorilor care ar trebui, în opinia ei, să promoveze vettingul.
La rândul său, președinta Sandu a spus că Dragalin nu a reușit să curețe instituția de procurori corupți, dar nici „nu a susținut nici procesul de evaluare externă”, motiv tocmai pentru care a fost promovată de puterea pro-europeană de la Chișinău la șefia PA.
Cu o zi înainte, purtătorul de cuvânt al Guvernului Recean, Daniel Vodă, a spus că declarațiile lui Dragalin sunt o „minciună gravă”. Potrivit lui, fără să-și dea seama, Dragalin a ajuns „să protejeze clanuri de justițiari” rău intenționați.
Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție pe 19 februarie, după un conflict mai îndelungat cu conducerea țării.
Autoritățile o acuză pe Dragalin și instituția pe care o conduce că nu au oprit corupția electorală la alegerile prezidențiale din 2024 și nu au contracarat influența Rusiei în treburile interne ale R. Moldova.
În replică, Dragalin a spus că eficiența PA nu poate fi judecată pentru faptul că nu a oprit influența rusă asupra R. Moldova. „Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție, cu 37 de procurori, opri această influență”, a explicat ea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu salută inițiativa de a mări salariile judecătorilor
Președinta Maia Sandu a spus că susține inițiativa de a crește salariile judecătorilor, iar procesul „dificil și dureros” de vetting trebuie să continue pentru că fără reforma justiției R. Moldova ar putea rata șansa integrării în Uniunea Europeană.
„Sistemul nu este încă curățat în întregime. Mai există exponenți ai metehnelor vechi, persoane care pun în continuare interesele personale deasupra legii”, a spus președinta pe 11 aprilie, la adunarea generală a judecătorilor - un eveniment anual de bilanț organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Maia Sandu a fost aleasă pentru prima dată ca președintă în 2020 tocmai cu promisiunea de a reforma justiția, proces care încă nu a fost dus până la capăt. Acum, președinta a spus judecătorilor că o justiție eliberată de corupție este „indispensabilă” pentru parcursul european al R. Moldova.
Potrivit ei, din cauza întârzierii reformei justiției țara ar putea rata „oportunitatea istorică” de integrare în UE, care a fost principala promisiune electorală a Maiei Sandu în campania pentru cel de-al doilea mandat de președintă, în toamna lui 2024, când a convocat și un referendum în acest sens.
Sandu a mai spus judecătorilor că se așteaptă ca să fie suplinite funcțiile de judecători, rămase vacante după plecarea celor care nu au dorit să treacă evaluarea extraordinară. De exemplu, 20 de judecători ai Curții de Apel Centru și 15 de la curțile de apel Sud și Nord au ales să plece din sistem înaintea începerii procesului de evaluare.
Din acest motiv, președinta a spus că „se bucură” că pe 10 aprilie Comisia juridică a Parlamentului, condusă de deputata PAS Veronica Roșca, a înregistrat un amendament prin care salariile judecătorilor vor crește cu 20%. Ceva mai devreme, CSM a cerut autorităților să majoreze salariile judecătorilor pentru a nu „pune în pericol capacitatea acesteia de a atrage specialiști calificați”.
Președinta a lăudat judecătorii pentru „curajul și profesionalismul” în procesul adoptării de hotărâri în cazurile de corupție electorală. După alegerile și referendumul din toamna lui 2024, puterea pro-europeană de la Chișinău a spus că țara s-a confruntat cu un „atac fără precedent asupra democrației” din partea grupurilor criminale susținute de Rusia prin oligarhul fugar Ilan Șor.
De atunci, autoritățile au înăsprit legislația privind corupția electorală, care au permis dizolvarea mai multor partide din constelația Șor, unii aliați ai căruia, printre care deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au ajuns pe banca acuzaților.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
UE spune că își va apăra economia, dacă SUA menține tarifele
UE a suspendat și ea măsurile de răspuns în adresa SUA, după ce președintele american, Donald Trump, a suspendat pe 90 de zile propriile tarife „reciproce” cu care amenința blocul comunitar. Dar țările europene lucrează mai departe la răspunsul contra altor tarife lăsate de Trump în vigoare.
„Toate opțiunile rămân pe masă”, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 10 aprilie, după ce a anunțat că UE suspendă taxele de 10% până la 25% pe care intenționa să la aplice din 15 aprilie la importul mai multor bunuri americane, inclusiv jeanși și motociclete.
UE vrea să evite un război comercial total, iar măsurile europene nu mai aveau rost după ce Trump a spus ceva mai devreme că ia o pauză de 90 de zile înainte să aplice tarife vamale „reciproce” cu care amenințase 75 de țări, inclusiv tarifele de 20% contra membrelor UE.
- Citește și: Trump se răzgândește în legătură cu tarifele, inclusiv pentru Moldova. Bursele și țările lumii reacționează
Dar președintele american a lăsat în vigoare un tarif „universal” de 10% la importul tuturor bunurilor europene și un tarif special de 25% la importurile auto, de oțel și aluminiu din EU.
„Vrem să lucrăm cu SUA și să găsim soluții constructive, mutual acceptabile (...), dar dacă nu vedem dorință din partea SUA de a renunța la această politică a tarifelor, vom fi obligați să ne apărăm economia, să ne apărăm companiile”, a spus comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, pe 11 aprilie.
El a vorbit la Varșovia, unde s-au adunat miniștrii europeni de finanțe pentru a examina pașii de mai departe ai UE în relația comercială cu America.
Paschal Donohoe, președintele Eurogroup, adică grupul miniștrilor de finanțe din zona euro, a spus că are încredere în faptul că economia celor 20 de țări membre este „rezilientă și puternică”, iar pauza anunțată de Trump oferă șansa unor negocieri între Bruxelles și Washington pentru a găsi o alternativă la cale tarifelor, care „ne va duce pe toți către o lume cu o creștere economică mică, inflație mare și multe riscuri”.
La aflarea deciziei europene despre suspendarea propriilor măsuri de răspuns în adresa Statelor Unite, Trump a spus că europenii au procedat în mod „isteț”.
Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a spus că a vorbit la telefon cu ministrul american al Comerțului, Howard Lutnick, și Reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, iar comunicarea este „constantă”. Dar nu este limpede deocamdată când vor începe negocieri propriu zise.
După AFP și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Un nou schimb de prizonieri între Statele Unite și Rusia
Statele Unite și Rusia au efectuat un nou schimb de prizonieri pe 10 aprilie. Este al doilea asemenea schimb de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și a fost anunțat în timp ce președintele american încearcă o apropiere diplomatică de Rusia și oprirea războiului din Ucraina.
Moscova a eliberat-o pe fosta balerină americano-rusă, Ksenia Karelina, care fusese condamnată la 12 ani de închisoare pentru acuzații de trădare. Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat joi dimineață că aceasta se află deja într-un avion spre Statele Unite.
La rândul lor, Statele Unite l-au eliberat pe Artur Petrov, a relatat presa de stat rusă, citând serviciul federal de securitate FSB. Petrov, cetățean ruso-german, risca până la 20 de ani de închisoare în SUA pentru încălcarea reglementărilor privind exporturile.
În vârstă de 33 de ani, Karelina s-a mutat în SUA în 2015, s-a căsătorit cu un cetățean american și a obținut cetățenia SUA în 2021. Avocatul ei, Mihail Mușailov, a confirmat eliberarea, precizând că schimbul a avut loc în Abu Dhabi.
- Citește și: Zelenski ia China în vizor după ce a prins doi chinezi, luptând pentru Rusia. China ripostează
„Karelina se află într-un avion spre Statele Unite. A fost deținută în mod abuziv de Rusia timp de peste un an, iar președintele Trump a obținut eliberarea ei”, a scris Rubio pe X.
O instanță rusă din Ekaterinburg a găsit-o vinovată pentru trădare anul trecut, după ce ar fi transferat bani, în 2022, către o organizație caritabilă din SUA, care oferă ajutor Ucrainei.
În ce îl privește pe Petrov, acesta a fost arestat în Cipru, în 2023, la cererea SUA. Ministerul american al Justiției l-a acuzat de implicare „într-o schemă de achiziționare a unor componente microelectronice din SUA pentru producători care furnizează armament și echipamente armatei ruse”.
Wall Street Journal a scris, citând un oficial CIA, că cel care a negociat schimbul din partea SUA a fost chiar directorul Agenției Centrale de Informații, John Ratcliffe, cu medierea Emiratelor Arabe Unite.
Abu Dhabi a fost și locul altor schimburi de prizonieri între Rusia și Statele Unite. În decembrie 2022, vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost eliberată în schimbul traficantului rus de arme Viktor Bout.
Emiratele Arabe Unite au mai jucat un rol de mediator și în schimburile de prizonieri dintre Rusia și Ucraina.
Schimbul de prizonieri dintre SUA și Rusia din 10 aprilie a avut loc în timp ce delegați din cele două țări se aflau la Istanbul pentru discuții privind normalizarea activității misiunilor diplomatice.
În februarie, Statele Unite l-au eliberat pe infractorul cibernetic rus Aleksandr Vinnik, în schimbul învățătorului american Marc Fogel.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Agricultorii își vor primi înapoi banii plătiți pentru impozitul funciar din contul TVA-ului acumulat
Suma impozitului funciar achitat în 2024 va fi restituită producătorilor agricoli din contul TVA-ului pe care l-au acumulat. Prevederile se conțin într-un proiect de lege aprobat în lectură finală de Parlament în ședința de joi, 10 aprilie.
Autorul inițiativei legislative, deputatul PAS Alexandr Trubca, tot el și președinte al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentare, a spus că scopul proiectului de lege este să amelioreze situația din sectorul agricol.
Parlamentarul susține că multiplele crize din ultimii ani, printre care se numără criza logistică, a fertilizanților, dar și secetele din anii trecuți, au lăsat agricultorii fără bani și resurse.
În total, potrivit notei informative, statul va rambursa agricultorilor circa 50 de milioane de lei.
Prin noile prevederi, care vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, este extinsă baza de calcul a sumei pasibile restituirii cu cuantumul impozitului funciar pentru anul 2024, în vederea posibilității rambursării acestuia din contul TVA-ului acumulat în contul agricultorilor.
Proiectul de lege modifică și termenul de implementare a programului de rambursare a TVA-ului pentru producătorii agricol. Potrivit noilor condiții, rambursarea ar urma să fie efectuată până în luna iunie 2026 inclusiv.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ministerul Sănătății propune noi standarde privind alimentația copiilor și elevilor
Un meniu bogat în legume și fructe, cereale, dar și carne, pește, ouă și nuci. Gustări compuse din legume, fructe, lapte și o hidratare zilnică de aproximativ 1,5-2 litri de lichide. Prevederile se conțin într-un nou ordin privind asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor.
Ministerul Sănătății a prezentat miercuri, 9 aprilie, spre consultări publice un nou proiect de ordin ce conține instrucțiuni privind organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ general, care va înlocui un alt ordin aprobat în 2016.
Autoritățile își doresc ca regimul alimentar al copiilor și elevilor să fie alcătuit din 4-5 mese pe zi și să includă o varietate largă de alimente din grupele de bază, inclusiv gustări, cât și o hidratare corespunzătoare (1,5-2 litri de lichide).
Potrivit documentului, regimul alimentar al copiilor și elevilor va fi elaborat pentru 10 zile, ținând cont de produsele de sezon.
La alcătuirea meniului zilnic, dar și pentru comercializare în instituțiile de învățământ se vor permite:
- fructe, legume sau verdețuri proaspete sau congelate,
- lapte integral și produse lactate cu un conținut de grăsime între 2,5% și 3,2 %, fără zahăr și grăsimi vegetale adăugate,
- iaurt sau alte feluri de lapte fermentat, fără adaos de zahăr sau îndulcitori artificiali, cu un procent de grăsime de 2,6%,
- brânză tare și cașcaval fermentat cu un procent de grăsime nu mai mare de 45 %,
- cereale integrale, paste și pâine din făină integrală,
- ulei rafinat, presat la rece, pentru preparatele culinare reci,
- fileu de pește,
- carne de pasăre dezosată, carne de porc dezosată și degresată,
- nuci, semințe și fructe uscate,
- leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut, soia),
- ouă de găină și preparate din ouă gătite prin fierbere sau coacere.
De cealaltă parte, vor fi interzise în alimentație și pentru comercializare - hamburgerii, pizza, produse de patiserie, cartofi prăjiți, maioneză, margarină, brânză topită, mezeluri grase, grăsimi culinare, grăsime de porc sau oaie, produse cu grăsimi hidrogenate, chipsuri, biscuiți sărați, covrigei, sticksuri, alune sărate, semințe sărate, brânzeturi sărate, băuturi energizante, dar și carne și pește nepreparate.
Prin noile prevederi, autoritățile din sănătate își doresc ca elevii să aibă o alimentație echilibrată, sănătoasă și adecvată nevoilor lor nutriționale și să li se cultive obiceiuri sănătoase legate de alimentație.
Propunerile Ministerului Sănătății se suprapun însă cu cele ale Ministerului Educației, care la începutul lunii martie a propus spre dezbateri publice un model de meniu pentru elevii claselor a V-a - a IX-a și conține printre altele: hamburgeri, chifle cu magiun fără euri, dar și fructe proaspete.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
