Politologul Dionis Cenușa scrie într-un comentariu publicat pe site-ul Agenției IPN că efectele unui președinte pro-rus ar fi subestimate şi nu doar la Chișinău, ci și Bruxelles. Părerea lui e că, dimpotrivă, capacitatea unui eventual președinte pro-rus de a distorsiona agenda europeană nu ar trebui neglijată şi că, de fapt, miza alegerilor ar fi sustenabilitatea și continuitatea agendei europene pe termen mediu și lung. Expertul se aşteaptă, în eventualitatea unei astfel de perspective, la intensificarea retoricii pro-ruse, fortificarea pozițiilor politice a partidelor pro-ruse și o prezență sporită a Rusiei în cotidianul moldovenesc. El mai crede că forțele proeuropene au foarte puțin timp la dispoziție pentru a-și mobiliza electoratul, dar și mai puțin timp pentru a acționa ca „magnet” în relația cu electoratul indecis.
La acelaşi subiect, Răzvan Voncu notează într-un editorial publicat pe ADEVĂRUL că fărâmiţarea electoratului pro-european, prin prezentarea unei puzderii de candidaturi concurente, îl favorizează pe socialistul Igor Dodon. Autorul menționează că procentul de 51% de alegători care se pronunţă pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică nu lasă mari speranţe de victorie partidei pro-europene. „O victorie cu 55 sau chiar 60% ( cât va obţine, probabil, Dodon) îi va da noului preşedinte suficiente argumente pentru a pretinde mai mult decât prerogativele pe care i le conferă Constituţia”, notează Voncu. El se arată convins că Dodon va utiliza prerogativele de şef al Armatei pentru a bloca orice contact al Republicii Moldova cu NATO şi pe cele de reprezentant extern pentru a stimula o intensă apropiere de Rusia.
Într-un editorial publicat pe site-ul „Ziarului Național”, comentatorul politic Nicolae Negru scrie despre refuzul lui Iurie Leancă de a se retrage din cursă în favoarea Maiei Sandu ca despre „un paradox” şi „o enigmă electorală.” Şi asta nu doar pentru că mai mulţi oficiali europeni i-au cerut lui Iurie Leancă (PPEM) în două rânduri „să se dea la o parte” în favoarea Maiei Sandu. Ci şi pentru că, în principiu, el ar avea șanse mai mari să rămână în politică retrăgându-se din cursa prezidențială, decât rămânând în ea. Negru crede că Leancă întărește astfel suspiciunile că nu ar fi un politician independent, că rolul său în campanie este unul secundar, de a rupe cât mai multe voturi în detrimentul candidatului anti-oligarhic și în folosul lui Marian Lupu.
Nicolae Negru mai interpretează ca fiind „un semnal de natură electorală din Occident pentru PDM” ştirea că FMI încă nu a convocat ședința Consiliului Director în chestiunea unui acord de împrumut în sumă de 180 mil. USD pentru Republica Moldova. Decizia ar urma să fie luată după alegerile prezidențiale. „E posibil ca Occidentul (Washingtonul) să fi decis să apese „pârghia” FMI pentru a tempera apetitul electoral al „coordonatorului executiv” de a depăș limitele decenței în promovarea candidatului PD, Marian Lupu (…), punctează Nicolae Negru.
Alexandru Solcan care îşi publică comentariile de politolog pe Deschide.md crede că situația celor de la guvernare nu este de invidiat. Argumentele sale sunt că ţara ar fi, practic, pusă pe butuci, iar guvernul ar avea nevoie ca de aer de un acord cu FMI spre a debloca izolarea financiară. În această situație, candidatul puterii – Marian Lupu – vine pe un fundal politic complicat. Acesta ar încerca să abordeze politica drept o artă a posibilului, pretinde Solcan, pe când mulți dintre noi ne-am dori, deseori, imposibilul. Expertul critică opoziția fiindcă s-ar face a uita responsabilii de furtul miliardului, ba chiar i-ar victimiza. Şi ar reacționa, în schimb, foarte bolnăvicios la decizia actualului executiv de asumare a angajamentelor oferite BNM. Solcan îi acuză de fapt pe cei din opoziţie că ar râvni puterea şi crede că insistenţa lor ar trăda o agendă ascunsă a protagoniștilor, dar, mai ales, a celor din spatele lor: destabilizarea situației. „Dacă nu se reușește provocarea anticipatelor, or Constituția și contextul oferă puține șanse pentru aceasta, atunci o tensionare permanentă, acum și dinspre preşedinţia țării”, îşi formulează Alexandru Solcan aşteptările.
Mihai Țurcanu scrie într-un comentariu („Mitul despre falsificarea alegerilor”) publicat pe site-ul „Evenimentului zilei” că fraudarea masivă a alegerilor ar fi absolut imposibilă. „În Republica Moldova scrutinele sunt atent și profund monitorizate de structurile europene, și aici o fraudă ar costa guvernarea mult mai mult decât pierderea puterii”, este de părere Mihai Țurcanu. El polemizează astfel cu cei care, ca Renato Usatâi în 2014 și Inna Popenco acum, reclamă fraudarea alegerilor imediat ce sunt retraşi din cursă. „Republica Moldova nu este Rusia, unde și alegătorii, și observatorii sunt din partea lui Putin”, le replichează acestora autorul.
Jurnalistul român Cristian Pantazi se referă într-un comentariu publicat pe portalul HotNews.ro la recentul miting unionist de la București, care s-a transformat într-un scandal ce ar putea influența decisiv alegerile din Republica Moldova și din România, prin impunerea unei „teme parazitare” în cele doua campanii electorale. „/…/ Unirea României cu Republica Moldova este o tema legitimă pentru milioane de români și moldoveni, dar ea nu poate fi impusă politic prin manipularea cinică a unei emoții publice declanșate printr-un scandal de stradă”, notează autorul. Cristian Pantazi notează, între altele, că, deși, nu deține dovezi, totuși este evident că acțiunile din week-end servesc interesele Rusiei și că „inflamarea temei unioniste le servește și partidelor populiste din Romania.”
Portalul JURNAL.MD publică un amplu articol în care menționează că Igor Dodon, candidatul PSRM la funcția de președinte al Republicii Moldova, ar fi „arma secretă a lui Plahotniuc la prezidenţiale” și „asul favorit din mâneca oligarhului şi partenerul acestuia de un deceniu.” Portalul notează că, manipulând cu electoratul pro-rus, dar şi cu o parte din cel anti-oligarhic, Igor Dodon apare lider în sondaje, deși el nu este nici pro-rus, nici anti-oligarh, ci „un oportunist de profesie.” JURNAL.MD trece în revistă „faptele lui Dodon”, care ar demonstra că în ultimul deceniu, acesta ar fi lucrat exclusiv în interesele lui Plahotniuc.
„Transnistria este interesată în reglementarea conflictului în baza recunoașterii independenței și suveranității RMN”, a afirmat șeful diplomației de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, într-un interviu acordat ziarului rus „Kommersant”. Ignatiev spune că actorii internaționali ar saluta „soluționarea pașnică și corectă a conflictului” și că 26 de ani de existență a Transnistriei este un „termen serios”, răstimp în care s-au produs o serie de procese pe plan internațional, regional și intern. Șeful diplomației transnistrene a mai declarat că toți factorii indică asupra faptului că nu există altă alternativă decât a constata un fapt împlinit – existența Transnistriei. Vitalii Ignatiev a subliniat că prioritatea în politica externă a Tiraspolului este integrarea eurasiatică și armonizarea legislației locale cu cea a Rusiei. Ignatiev a menționat că principala problemă a Transnistriei rămâne a fi „blocada din partea Moldovei susținută de Ucraina, care, din 2014, s-a amplificat.”
„Ultima săptămână de campanie pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova” este titlul unei corespondențe de la Chișinău pentru RFI , semnată de Valeria Vițu. Autoarea observă că cei zece candidați înscriși în cursă se întrec în promisiuni: „de acum încolo oamenii vor avea o viață mai bună, vor scăpa de corupție și sărăcie; unii promit o apropiere mai mare de UE, alții - de Rusia.” În corespondență este remarcat faptul că există riscul fraudării alegerilor, iar unul dintre actorii-cheie în acest sens este absența unor pedepse penale în caz de corupție sau fraudă în alegeri – opinie exprimată de Aneta Grosu, redactor-șef al „Ziarului de Gardă”, care zice că legislația moldovenească nu a fost racordată la schimbările constituționale.
Într-un interviu la RFI, Eugen Tomac, deputat român din partea Diasporei și preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară din România, declară că Unirea RM cu România se va face fără Transnistria. Deputatul a menționat că, în mod clar, Unirea nu se poate face fără un dialog Bucureşti-Bruxelles-Moscova. „/…/ Eu cred, personal, că unirea RM cu România se va face fără Transnistria, fără regiunea de dincolo de Nistru. Este un subiect pe care politicienii trebuie să-l privească cu foarte mult realism”, a declarat Eugen Tomac.
Andrei Năstase, liderul PPDA, care s-a retras recent din campania electorală pentru alegerea președintelui în favoarea Maiei Sandu (PAS), neagă într-un interviu acordat portalului TRIBUNA că retragerea a fost o consecință a presiunilor din Occident. „/…/ Decizia a fost a mea și a fost luată după o matură analiză a situației și a contextului politic intern”, a spus Năstase, precizând că partenerii de dezvoltare au susținut din start ideea de identificare a unui candidat comun. Întrebat cât de posibile i se par alegerile parlamentare anticipate, liderul PPDA a declarat că „un Președinte ca Maia Sandu va depune toate eforturile, și noi o vom sprijini, pentru a declanșa alegerile parlamentare anticipate exact în momentul în care vom fi în stare să surclasăm partidele din custodia lui Plahotniuc.”
