În campania dintre cele două tururi, apar diferențele de viziune dintre cei doi candidați la alegerile prezidențiale. Acest lucru poate să facă diferența în mobilizarea societății și trezirea la realitate a celor ce-și doresc reforme și acces egal la oportunități, justiție egală și corectă și combaterea corupției, este părerea sociologului Ion Jigău, director CBS-AXA.
Europa Liberă: Pentru început vă solicit să faceţi profilul alegătorului din Republica Moldova.
Ion Jigău: „Are două feţe: una spre Est, alta spre Vest; crede în toate minciunile; este foarte emotiv.”
Europa Liberă: Şi ce fel de preşedinte îşi doreşte el?
Ion Jigău: „Un preşedinte care să fie tătuc, un fel de batia Lukaşenko, care să aibă grijă de alegător şi zi, şi noapte, să-i dea de lucru, să-l culce, să-l scoale, să-l trezească, să-l bage la închisoare, să-l bată, să-l mângâie pe cap.”
Europa Liberă: Dar, de fapt, ce va face următorul preşedinte, din moment ce mulţi alegători susţin că alegerea directă a şefului statului trebuie să contribuie la soluţionarea problemelor deosebit de importante şi grave ale societăţii moldave?
Ion Jigău: „Viitorul preşedinte va face ceea ce va trebui să facă. Deoarece noi, totuşi, suntem o republică parlamentară şi competenţele preşedintelui nu sunt tocmai mari. Dar oponenţii opoziţiei de astăzi, adică guvernarea de astăzi, a uitat, de fapt, un lucru, că preşedintele s-ar putea adresa direct poporului, deoarece este ales direct de către popor şi atunci le va mai strica planurile. Adică aceasta vreau să spun, că preşedintele va face ceea ce intră în competenţele lui. Va intra, bineînţeles, în anumite conflicte, dacă va fi un preşedinte obiectiv, cu Parlamentul şi guvernarea.”
Europa Liberă: Ca sociolog, ce aţi înţeles despre angajamentul celor doi candidaţi pentru reforme, în primul rând?
Ion Jigău: „Ambii folosesc acest termen, dar nu ştiu dacă ambii sunt conştienţi de faptul că reformele sunt şi trebuie să fie foarte dureroase. Şi vor stârni o rezistenţă mare din partea legislatorilor, a administraţiei şi, de fapt, și a alegătorului. Şi nu ştiu cum va face față preşedintele ales acestei rezistenţe. Ţine de caracterul şi voinţa lui în a susţine aceste reforme. Fiindcă noi până acum am mimat reformele în toate domeniile. Din ’90 încoace noi tot reformăm, dar nimic nu s-a mişcat înainte. Chiar şi cu realizările noastre: libertatea de opinie, dreptul la vot ş.a., noi mai dăm din când în când înapoi.”
Europa Liberă: Mulţi analişti vorbesc despre miza acestor alegeri prezidenţiale, spunând că, în primul rând, ea rămâne a fi una geopolitică. Poţi să câştigi o luptă electorală doar mizând pe factorul geopolitic?
Ion Jigău: „Din păcate, se speculează mult la noi pe factorul geopolitic şi se sustrage atenţia de la problemele pe care le avem în ţară. Unii analişti politici l-au făcut de acum pe Mihai Ghimpu preşedinte cu factorul geopolitic, dar vedeţi cât a luat domnul Ghimpu. Deci nu factorul geopolitic este determinant, dar istoria acestui preşedinte, adică backgroundul, faptul că a făcut ceva, că poate face ceva, că are voinţă, că are un nume. Şi afară de aceasta, problemele cu care se confruntă cetăţenii noştri sunt în cea mai mică parte legate de geopolitică. Da, geopoliticul influenţează în multe procese de la noi din ţară, dat fiind faptul că noi am umplut lumea în căutare de lucru, dar nu acesta este factorul principal. Acestea nu sunt decât speculaţii care îi mobilizează pe unii mai radicali.”
Europa Liberă: Polarizarea destul de bine a electoratului ar putea să aducă o prezenţă mai mare la vot?
Ion Jigău: „Sunt dispus să cred că va fi o mai mare prezenţă la vot în turul doi, în deosebi, din partea susţinătorilor Maiei Sandu, adică a alegătorilor de dreapta, cum spunem noi aici. Deşi dreapta, stânga la noi sunt cam încurcate. Dar va fi o prezenţă mai mare, că ea a fost numai de 50%. Eu mă aşteptam şi cercetările arătau că trebuiau să fie aproximativ 60%. Dar nu a fost să fie aşa, din cauză că alegătorul de dreapta a fost cumva descurajat prin intervenţia bisericii, a mitropolitului, în primul rând. Preoţii prin biserici au făcut agitaţie, ceea ce e un lucru inadmisibil. O parte din primari, chiar majoritatea primarilor unui partid, au stat în preajma secţiilor de votare ori i-au intimidat pe unii alegători şi i-au trimis acasă, iar pe alţii i-au încurajat să facă anumite lucruri. Lucruri neînregistrate de niciun observator şi nu a fost niciun protest sau o notă a observatorilor nu am văzut.”
Europa Liberă: Va fi crâncenă această luptă politică în data de 13 noiembrie?
Ion Jigău: „Da, va fi foarte crâncenă. Loviturile se dau sub centură, se atacă persoanele şi nu problemele. Nu este o luptă de idei, ce ar trebui să facem în ţară, dar tot felul de scorniri care nu au nimic cu realitatea.”
Europa Liberă: Alegătorii sunt dezamăgiţi de clasa politică. Partidele din Republica Moldova sunt capabile să genereze o elită conducătoare cu adevărat morală şi loială statului?
Ion Jigău: „Cel puţin, în timpul apropiat mă îndoiesc. Tot ce ţine de mentalitatea noastră se schimbă foarte-foarte încet, ne mai trebuie trei-patru cicluri electorale. Şi chiar presiunile din partea organizaţiilor internaţionale, ale Fondului Monetar Internaţional, ale Băncii Mondiale nu se prea soldează cu succes, din cauza că la noi până acum numai s-au mimat anumite reforme. Procuratura la noi încă este sovietică.”
Europa Liberă: Indiferenţa tinerilor, despre aceasta s-a discutat foarte mult după primul tur de scrutin, despre neparticiparea lor la vot. Cum se explică, din punct de vedere sociologic, acest absenteism în rândul generaţiei tinere?
Ion Jigău: „Tineretul este dezamăgit de politicieni, din cauza că la noi pentru ei nu sunt locuri de muncă, migrează. Este o simplă axiomă: ori vine capitalul la om, ori omul pleacă în căutarea capitalului. Încotro pleacă tinerii din Moldova? Acolo unde este capital, unde sunt locuri de muncă, unde este economie. Ei, în primul rând, nu sunt prezenţi în ţară, în mare măsură. În plus, ei nu sunt activi politic.”
Europa Liberă: Şi dacă doar o jumătate din electorat participă la vot, cât de îndreptăţit este ca cealaltă jumătate să-i ceară viitorului preşedinte să facă mai mult, dacă ei nu şi-au dat votul pentru acest şef de stat?
Ion Jigău: „Aici e şi paradoxul. Dânşii nu participă, dar de cerut vor cere. Fiindcă, oricum, au participat sau nu au participat, dar ei au un preşedinte ales. Paradoxul rămâne paradox.”
Europa Liberă: Cât de uşor îi va fi următorului preşedinte al Republicii Moldova să aducă unitate în societate? Pentru că vorbeam ceva mai devreme despre această dezbinare, unii vor ca votul să fie pentru ca Moldova să se apropie de Uniunea Europeană, alţii, din contra, vor ca statul să fie şi mai aproape de Federaţia Rusă. Cât de uşor îi va fi următorului şef de stat să unească cetăţenii în jurul unui proiect, unei idei?
Ion Jigău: „Sigur, îi va fi foarte greu. Ţine şi de dorinţa preşedintelui să facă acest lucru. Pe de asupra, noi suntem într-un câmp informaţional extern foarte puternic. Un soft power foarte puternic, care deturnează cursul natural al ţării. Noi avem două comunităţi care duc o viaţă în paralel, vorbesc de cea rusofonă şi cea românofonă, care la nunţi şi cumătrii se intersectează, fac petreceri împreună, dar politic sunt cu totul diferiţi.”
Europa Liberă: Şi întrebarea ce va face dânsul sau dânsa cu ţara rămâne actuală?
Ion Jigău: „Rămâne actuală şi deschisă. Dar ţine de caracterul preşedintelui viitor, de voinţa lui politică şi pur umană de a-şi realiza cele propuse şi de a găsi acel mijloc de aur care ne poate mişca înainte. Adică, să fie cu adevărat preşedintele tuturor cetăţenilor. Să găsească acel echilibru între interesul nostru ca ţară între Est şi Vest, nu uniţi contra cuiva din Est, nu uniţi contra cuiva din Vest.”
Europa Liberă: Credeţi că Moldova condusă de Igor Dodon va arăta altfel decât Moldova condusă de Maia Sandu?
Ion Jigău: „Cu siguranţă.”
