Astăzi în Statele Unite ale Americii se vor desfăşura alegeri prezidenţiale. Ce este obişnuit şi ce – nu în legătură cu aceste alegeri, de la modul tradiţional de desfăşurare până la aspectele dramatice mai noi în confruntarea a doi prezidenţiabili?
O convorbire cu analistul politic Igor Munteanu, director executiv al Institutului „Viitorul”, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA.
Europa Liberă: Alegeri prezidenţiale azi în Statele Unite. Fără un decalaj vizibil cum pare între ei, Hillary Clinton şi Donald Trump aduc în faţa urnelor de vot un electorat parcă mai abrupt divizat în comparaţie cu alte scrutine. Care au fost, din punctul Dvs. de vedere, temele-cheie în confruntările de până acum între cei doi candidaţi, teme de natură să polarizeze considerabil mai drastic alegătorii americani?
Igor Munteanu: „Temele au fost multe, dar cred că ar trebui să spunem înainte de asta că aceste alegeri au fost cele mai scumpe din istoria alegerilor din Statele Unite și au provocat probabil cele mai mari diviziuni în societate. Și, dacă ne uităm la ecourile pe care le-au trezit în afara hotarelor Statelor Unite, au provocat, de asemenea, foarte multe reacții internaționale. Pentru că pentru prima dată se pune în interogație niște chestiuni care erau aproape de neclintit - cursul politicii externe, problemele de imigrație, problemele de sistem al impozitelor, taxelor, lucruri foarte bine stabilite în Statele Unite, respectiv probleme legate de comerț.
Dacă ne uităm în detalii - și cred că asta ar trebui să facem - vedem foarte multe contradicții dintre cei doi candidați și contradicții care schimbă fundamental pilonul ideologic a celor două partide tradiționale din Statele Unite.
În primul rând, dacă vorbim despre felul în care s-a finanțat această campanie electorală după datele „Washington Post”, Hillary Clinton și-a finanțat campania cu 1,3 miliarde de dolari până în acest moment, și din donații private, şi din fondurile proprii, și din „PAC” - acțiunea pentru alegeri, iar Trump și-a finanțat campania cu 795 de milioane de dolari până la acest moment. Sunt sume exagerat, extraordinar de mari pentru acțiunile de promovare a campaniei proprii. Și asta vorbește într-un fel despre felul în care se fac alegerile în Statele Unite; sunt foarte mulți bani aruncați în campania electorală.
Pe de altă parte, trebuie să vedem un alt element important: felul în care a reacționat electoratul. A fost un val de motivare a tinerilor în campania pe care a generat-o Bernie Sanders, iar acest val de voturi tinere nu s-a răsfrânt după asta asupra acelor doi candidați care au rămas în cursă. Tinerii au reacționat foarte pozitiv la Bernie Sanders cu sloganuri foarte atractive pentru tineri, cu burse, cu scoaterea unor restricții la primirea creditelor pentru educație în universități, după care cei doi candidați care sunt în acest moment la ultimul pas în alegeri, Hillary Clinton și Trump, deja nu au mai atras tinerii. Şi toate aceste elemente influențează foarte mult felul în care este percepută campania.”
Europa Liberă: Schimbări tumultuoase pe continentul european, dle Munteanu, în general lumea a devenit considerabil mai agitată şi, poate mai marcată de ostilitate. Şi-a lăsat cumva această realitate amprenta pe felul în care americanii îşi imaginează sau s-a văzut că își imaginează pe parcursul acestei campaniei preşedintele necesar acum?
Igor Munteanu: „Cred că da. Cred că această dezordine internațională, cum o numesc unii dintre clasicii relațiilor internaționale, se răsfrânge în mod necesar asupra felului în care și campaniile electorale din Statele Unite au loc. De exemplu, unul din cele mai contradictorii subiecte în această campanie este felul în care Statele Unite privesc comerțul. Întotdeauna candidații republicani au fost cei care au promovat ideea comerțului global, a internaționalizării, a globalizării comerțului, iar în acest an, în 2016, Trump este oponentul comerțului liber, spunând că din comerțul liber și din globalizare Statele Unite au avut doar de pierdut. Respectiv, el se arată a fi candidatul la prezidențiale care ar trebui să ucidă anumite acorduri de liber schimb cu țările inclusiv din vecinătate, din America Centrală sau din America Latină, se arată oponentul deschiderii la comerț cu regiuni extrem de importante pentru economia Statelor Unite, cum este Asia.
Pe de altă pare, Clinton, care reprezintă Partidul democrat ce are o altă poziție, evident este cea care apără ideea de comerț liber a Statelor Unite considerând că Statele Unite trebuie să fie extrem de active.
Pe politica externă, Trump cere un rol mai mare a aliaților din NATO pentru acoperirea cheltuielilor de apărare. De exemplu, analiza recentă la Brookings Institution vorbește că Trump ar cere nu doar cele două procente obligatorii din bugetul de apărare; el cere chiar și o participare la acoperirea cheltuielilor americane pentru apărare, iar în cazul în care aliații nu vor accepta o asemenea redistribuirea a rolurilor financiare în costurile de apărare și securitate, el ar dori să facă outsourcing, adică să delege responsabilitățile pentru apărare și securitate în anumite regiuni cum ar fi în Europa sau în Asia, unor țări influente din regiune. Or, o asemenea abordare pune mari dubii asupra felului în care un candidat sau altul înțelege care sunt rosturile unei alianțe de apărare și securitate cum este NATO. Pentru că Rusia sau China evident că ar fi primele care s-ar oferi să substituie rolul Statelor Unite în regiuni fragile ca Europa de Est sau Europa Centrală sau în Asia Pacifică.
Aceste lucruri sunt contestate de Clinton care ar continua linia de afirmare a rolului excepțional pe care îl au Statele Unite în păstrarea ordinei internaționale, dar divizează foarte mult aliații. Aliații au o atitudine extrem de, mai ales în Franța sau în Marea Britanie, extrem de vigilentă față de ceea ce ar putea să improvizeze în acest moment un candidat ca Trump care nu are expertiza necesară sau care este un novice în politică. Respectiv, felul în care presa urmărește cum Nigel Garage a participat personal în campania electorală din Statele Unite pentru ca să-l sprijine pe Trump dă un semnal asupra felului în care apare o anumită solidaritate de forțe aș putea spune chiar marginale, din Marea Britania și Statele Unite, sau din Franța - Le Pen s-a arătat foarte mulțumită de sloganele pe care le-a arătat în campanie dl Trump.
Și pe multe alte chestiuni sunt foarte mari diviziuni: chestiunea imigrației, de exemplu, o chestiune foarte la zi în Statele Unite, pentru că există o mare de hispanofonici care au intrat în Statele Unite, nu toți având documentele de imigrație sau actele respective. Trump sugerează că ar trebui să construiască un zid de 2 mii de mile de-a lungul frontierei cu Mexic și inițial vorbea despre deportarea urgentă a circa 11 milioane de imigranți din Statele Unite care nu-și pot dovedi prezența legală pe teritoriul Statele Unite. Acum a lăsat-o mai moale, dar în același timp spune că va suspenda ordinile executive ale actualului președinte Barack Obama care dorea să faciliteze oarecum prezenta și să integreze această populație în formele legale de prezență a forței de Statele Unite.
Hillary din contra spune că noi trebuie să facem totul pentru ca imigranții să parcurgă un traseu legal de împământenire, de naturalizare.”
Europa Liberă: Dle Munteanu, astea fiind spuse, totuși cum Dvs. apreciați idea că în Statele Unite instituțiile sunt atât de puternice că, oricine ar veni la putere, oricum o coerență, o consecutivitate în politici va fi menținută?
Igor Munteanu: „Eu sunt de acord cu acest punct de vedere. Statul american este fundamental viguros în scoaterea focarelor de tensiune care ar putea să pună la îndoială fundamentele acestei societăți.
Pe de altă parte, există riscuri ca un președinte care nu poate fi oprit de cele două camere ale Congresului să comită acțiuni care ar putea să aducă atingere intereselor internaționale ale Statele Unite. Și, de acest lucru de asemenea și analiștii și politicienii din Statele Unite sunt foarte vigilenți sau știu că se pot întâmpla lucruri regretabile. De exemplu, un președinte care este responsabil în Statelor Unite de politica externă, prin faptul că numește secretarul de stat, evident poate să creeze o asemenea situație în care să pună la îndoială oportunitatea necesității aliaței NATO, de exemplu. Sigur, establishmentul american din sectorul de apărare, securitate ar putea nu să conteste, dar să-i aducă argumente prin care să prevină o asemenea acțiune, dar totul generează costuri. Totul generează reacții pe plan internațional, totul generează o anumită instabilitate, care am văzut în anumite situații cum a fost Siria - creează ineficiență. Și, dacă ar trebui să ne urmărim în acest moment, cel mai grav lucru care se întâmplă pe plan internațional este impredictibilitatea.
Pentru că lipsa predictibilitate pe anumite zone de conflict generează tensiuni și costuri enorme și pe planul bugetelor de apărare, și pe planul suferințelor populațiilor care, oficial spui că le ajuți, dar până la urmă nu reușești să le scoți din focarul acesta al de războiului - asta este drama refugiaților sirieni în acest moment.”
Europa Liberă: Rezultatele nu sunt chiar foarte departe și ale acestor alegeri. De obicei, vorbind de păstrarea sau deteriorarea oarecum a unor tradiții, de obicei, cel care pierde în alegerile prezidenţiale americane îl sună pe victorios şi îşi anunţă înfrângerea. Ar putea această tradiţie fi nesocotită acum, pornind de la niște afirmaţii a dlui Donald Trump, de exemplu şi ce consecinţe pot exista?
Igor Munteanu: „Sunt consecințe directe și indirecte. Consecința cea mai mare gravă ar fi că, de exemplu, publicul american ar începe să aibă îndoieli asupra sistemului politic care îl reprezintă, deci asta este o consecință pe termen lung. Domnul Trump a făcut niște afirmații din care reieșea că nu este sigur dacă va accepta rezultatele, oricare vor fi ele și acest lucru a stârnit un val întreg de dezaprobare. Iar acest lucru este în detriment, adică aduce niște consecințe negative asupra felului în care publicul american este conectat la sistemul de luarea deciziilor.
Acum, evident pe ultimii milimetri ai acestei campanii electorale, circa 98% din victorie este atribuită lui Hillary Clinton, după niște importante studii care s-au făcut și la Brookings, și la Washington Post s-ar putea ca Hillary Clinton să aibă mână liberă să câștige aceste alegeri. Mai sunt niște battle states, niște state în care nu este clar cum se vor repartiza voturile colegiilor electorale, dar cred că deznodământul este foarte aproape. Și, pentru că noi nu suntem supuși ultimii zile de tăcere, noi putem să considerăm că Hillary Clinton va câștiga această dispută și sigur va păstra acest nucleu important care ține într-un fel publicul și politicienii uniți în Statele Unite.”
