Președintele României, Klaus Iohannis, spune că o unire cu Republica Moldova este posibilă, dar nu în viitorul apropiat. Vorbind la o dezbatere la Biblioteca Centrală Universitară, președintele român a spus că este o concluzie a unei analize despre ce a fost bine și ce nu în relația dintre România și Republica Moldova din anul 1990 încoace.
Republica Moldova pare să se fi transformat în România din prioritate națională și temă electorală. Președintele Klaus Iohannis a încercat să clarifice bula unificării, fără să o tranșeze, dar sugerând un eventual proces va fi nu doar dificil, dar și foarte dureros pentru moldoveni. Este însă de departe un subiect care atrage atenția și pe care îl vântură în fiecare zi Traian Băsescu, un politician de la care Klaus Iohanni a învățat mai ales ce nu trebuie să facă și față de care s-a definit prin opoziție.
„O unire cu Basarabia este posibilă, dar în același timp nu cred că este posibilă în viitorul apropiat”, a declarat Iohannis, încercând să le dea un răspuns unioniștilor, dar transmițând, în același timp, un semnal și în exterior: electoratului de dincolo de Prut și acelor cancelarii interesate de acest subiect sensibil, în plină campanie electorală din Republica Moldova.
Iohannis a folosit de data aceasta denumirea vechii provincii, Basarabia, un simbol al României Mari din perioada interbelică și a enumerat cele trei condiții necesare unirii: 1) să-și dorească românii, 2) să-și dorească cetățenii moldoveni și 3) să nu mai existe disputele teritoriale în interiorul Republicii Moldova. Altfel spus, președintele român le cere oficialilor de la Chișinău să rezolve chestiunea transnistreană, înainte de orice.
Pentru prima dată, un șef de stat din România vorbește cu atâta pragmatism despre condițiile unei eventuale reunificări. Iohannis și consilierii lui știu bine, însă, că Transnistria, această enclavă aflată sub controlul Rusiei nu poate fi adusă sub jurisdicția Chișinăului fără voia Moscovei. O altă rezolvare ar fi adoptarea federalizării atât de mult dorită de Rusia. Soluția pe care nu o discută deocamdată nimeni la nivel oficial ar fi extirparea enclavei, renunțarea la acest teritoriu care din punct de vedere istoric nu a aparținut Basarabiei, dar care e populat și cu basarabeni
Nu e clar dacă președintele român a avut în minte vreuna din aceste modalități de rezolvare a ecuației sau dacă doar a oferit un răspuns teoretic electoratului interesat de R. Moldova sau chiar votanților din mica republică. Iohannis crede că dacă cele trei condiții pe care le-a enunțat vor fi îndeplinite reunificarea celor două țări ar putea avea succes.
„Cel mai mare” marș unionist, la Chișinău
Președintele român mai adaugă că mișcările unioniste i-a îndepărtat pe moldoveni de România, o afirmație în spatele căreia nu există cifre sau studii cunoscute, care să o confirme sau să o infirme. Dar dacă președintele are astfel de date, în viitor le va putea folosi pentru a descuraja acest fenomen, care ia amploare în special în perioadele politice complicate prin care trece Republica Moldova.
Făcută cu doar câteva zile înainte de al doilea tur de scrutin al prezidențialelor de dincolo de Prut, declarația ambiguă a președintelui român, cel mai probabil nu va avea un efect important nici asupra alegătorilor din Republica Moldova, nici asupra celor din România. Chestiunea reunificării, enunțată de Iohannis cu toate rezervele necesare sugerează mai degrabă imposibilitatea acestui proces.
