Comisia Electorală Centrală a respins astăzi cererea unuia dintre membrii săi să examineze moțiunea online a alegătorilor din diaspora care cer demisia conducerii CEC din cauza deficiențelor la organizarea votului în străinătate. Mulți alegători din diaspora spun că nu au putut vota din cauza secțiilor și buletinelor de vot prea puține. Cum răspund autoritățile criticilor despre organizarea votului în străinătate?
Sergiu Gurduza este titularul de la CEC care a cerut, fără succes, examinarea petiţiei online a alegătorilor din diaspora. El ne-a declarat că va avansa repetat propunerea la una din următoarele şedinţe ale CEC:
„Regulamentar voi propune să fie examinat subiectul în cauză.”
Tocmai pentru că nu fusese înaintată regulamentar, propunerea privind examinarea petiţiei a fost respinsă de preşedinta CEC, Alina Russu.
Petiţia online a fost semnată până acum de peste 18 mii de cetăţeni care cer demisia atât a conducerii CEC, cât şi a Ministerului de Externe sub acuzaţia de „neglijarea gravă și îngrădirea dreptului la vot” a cetățenilor moldoveni din diaspora.
Nu se ştie cu exactitate numărul alegătorilor din diaspora care nu au putut vota. Potrivit Asociaţiei Promo-Lex, care a monitorizat alegerile, în cel puţin 11 secţii de votare din străinătate nu au fost suficiente buletine de vot. Cantitatea maximă prevăzută în Codul Electoral de 3 mii de buletine a fost epuizată la secţiile de votare din 5 state şi anume în Rusia, România, Marea Britanie, Italia şi Franţa. Tocmai în ţările ce figurau pe lista alcătuită de Promo-lex, care recomandase autorităţilor încă înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale să suplimenteze numărul de secţii de votare. Recomandare care a fost ignorată.
Mai mulţi experţi cred că îngrădirea dreptului la vot s-a întâmplat nu din cauza plafonului maxim de buletine prevăzute în lege, ci mai curând prin organizarea unui număr insuficient de secții de votare.
Preşedinta CEC, Alina Russu, a declarat luni în cadrul emisiunii În Profunzime la ProTV, că responsabilitatea aparține Guvernului, care l-a propunerea Ministerului de Externe stabileşte câte secţii de votare vor fi organizate peste hotare.
Ministerul de Externe a respins luni acuzațiile că ar fi organizat defectuos procesul de votare in diaspora. Într-un comunicat de presă al instituţiei, se menţionează că întreg procesul s-a desfășurat în conformitate cu legislația în vigoare. Potrivit, Ministerului de Externe, pentru turul doi la secţiile din străinătate s-au furnizat cu 6,4 la sută mai multe buletine de vot faţă de primul tur. Doar că nu putea fi depăşită cantitatea maximă stabilită de lege de 3000 de exemplare. Se mai precizează că au fost deschise 100 de secţii de votare ţinând cont de două criterii, înregistrarea prealabilă a cetăţenilor aflaţi în străinătate şi a numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent. Ministrul de Externe a subliniat ca per total aproape jumătate din buletine de vot au rămas nesolicitate de alegători.
Într-o reacţie, Biroul Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat, notează că a cerut, însă fără succes, încă înainte de alegeri majorarea numărului de secţii de votare, cel puţin în oraşele unde concentrația de moldoveni este mai mare. În comunicatul de presă al Biroului se mai anunţă că urmare a consultărilor cu diaspora vor fi propuse modificări la Codul electoral, inclusiv anularea numărului maxim de 3 mii de buletine de vot pentru o secţie, plafon introdus printr-o modificare a Codului Electoral în 2010, la propunerea unui grup de deputaţi liberali.
