Comisia Electorală Centrală ar putea anunţa astăzi rezultatele oficiale definitive ale celui de-al doilea tur de scrutin prezidenţial încheiat, conform datelor preliminare, cu victoria socialistului Igor Dodon. O perspectivă românească, astăzi, asupra unor alegeri care sunt pe punctul de a se încheia, cu experta de la Bucureşti în politici europene, Raluca Răducanu.
Europa Liberă: Dna Răducanu, învinsa cursei, Maia Sandu anunță că va continua să conteste ceea ce domia sa numește „voturi obținute prin fraudă” şi a depus joi o contestație la CEC. Una din cele mai importante probleme pe care o invocă e îngrădirea dreptului diasporei să participe la vot. Pentru că e o situație care parcă o repetă pe cea din România anului 2014, de la alegerile prezidențiale de atunci. Am să vă rog întâi de toate să trageți o paralelă și să ne spuneți prin ce diferă modul în care a fost gestionată ea în România în 2014 și ceea ce vedeți acum în Republica Moldova?
Raluca Răducanu: „Mi se pare puțin cam devreme pentru a spune prin ce diferă, deoarece de la alegerile din anul 2014 din România a trecut suficient de mult timp încât să se întâmple câte ceva. De exemplu, vicepremierul Liviu Dragnea, care atunci a fost implicat în organizarea alegerilor, a fost condamnat într-un dosar pe teme electorale. Împotriva dlui Titus Corlățean, la ora acea ministrul de externe, DNA a inițiat un dosar penal, dar din păcate continuarea lui a fost blocată de Parlament, dl Corlățean având încă imunitate parlamentară. Totuşi dosarul va continua. Apoi au existat dosare penale în care au fost condamnați atât alegătorii care au primit mită, cât și persoane care au oferit mită sau care au participat în orice alt fel la fraudarea alegerilor. La fel, s-au interzis anumite măsuri de a face campanie electorală, de exemplu nu mai sunt permise acele sacoșe cu alimente de bază sau ce mai ofereau partidele în campanie.”
Europa Liberă: Sunt comparabile totuși situațiile?
Raluca Răducanu: „Interzicerea sau necrearea unor condiții pentru ca diaspora să poată vota - da, este un fenomen comparabil. Mă uitam chiar peste comentariile celor de la București, atunci când au văzut știrile din ziua alegerilor din Republica Moldova, și prima idee a tuturor a fost că e o situație aproape la indigo între România și Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dna Răducanu, cât de contestabile vi se par totuşi aceste alegeri, dat fiind faptul că tabăra celei învinse vorbește de fraudare, dar observatorii, și cei naționali, și cei internaționali au calificat scrutinul ca liber și corect?
Raluca Răducanu: „Contestațiile depuse de Maia Sandu cred că sunt o acțiune politică legitimă atât timp cât există suspiciuni de fraudă electorală. Rămâne, însă, în atribuția instituțiilor statului să răspundă acestora. Ceea ce cred că este contestabil cu siguranță este maniera în care au fost organizate alegerile. Pentru că, pe de o parte, a fost îngreunat accesul diasporei și al studenților la vot, iar pe de altă parte, observatorii electorali au notat transportul organizat al alegătorilor, mituirea acestora pentru exprimarea votului, plus alte nereguli. La toate acestea eu aș adăuga și refuzul parlamentarilor de a-i audia pe șefa CEC și ministrul de externe - lucru care ar putea fi un indicator al participării întregului sistem la dirijarea votului spre un anumit candidat. Ceea ce cred eu că este clar, însă, e că sistemul electoral trebuie schimbat, astfel încât să permită participarea unui număr cât mai mare de cetățeni la alegerile din anul 2018, indiferent că sunt cetățeni de pe teritoriul Republicii Moldova sau din diaspora, din vest sau din est.”
Europa Liberă: Vă așteptați totuși, dna Răducanu, să existe o decizie de invalidare a alegerilor din partea Curții Constituționale, de exemplu, în condițiile în care tocmai ea, această curte, a declanșat acest proces de alegere directă a șefului statului anulând, printr-o decizie contestabilă, o reformă constituțională mai veche, dar și în condițiile în care președintele acestei curți a spus într-un comunicat că doar instanțele de judecată pot da verdicte privind plângerile legate de al doilea tur de scrutin?
Raluca Răducanu: „Curtea Constituțională este cea care trebuie să valideze rezultatul alegerilor și cred că validarea acestui rezultat se face în funcție de răspunsul pe care CEC o să îl dea contestațiilor depuse de Maia Sandu. Dacă sunt dovezi suficiente că voturile au fost semnificativ furate sau direcționate către alt candidat, atunci ar fi motive. Dar diferența dintre Maia Sandu și Igor Dodon este suficient de mare, chiar dacă din alte puncte de vedere poate părea mică, dar este suficient de mare încât să fie greu de demonstrat că 60 sau 70 de mii de voturi au fost direcționate către contracandidat.”
Europa Liberă: Spuneați zilele trecute într-un comentariu că Igor Dodon a fost un candidat slab și va fi și un președinte slab. V-aș ruga să elaborați un pic aceste constatări ale Dvs.
Raluca Răducanu: „Da, eu am urmărit discursul domniei sale, atât în perioada campaniei, cât și după terminarea acesteia și, în afara unor mesaje contradictorii construite în funcție de profilul alegătorilor, nu am văzut o agendă proprie de președinte. După terminarea campaniei pentru mass-media din Federația Rusă a avut un mesaj adaptat cerințelor Moscovei, pentru Chișinău are alt mesaj, în mass-media europene încă nu a fost intervievat, dar din adresările domniei sale sunt indicii că mesajul este diferit de cel de la Moscova. Pentru mine un președinte fără agendă proprie, influențat de interese interne și externe, de multe ori divergente în cazul Republicii Moldova, este un președinte slab.”
Europa Liberă: De ce credeți că a învins?
Raluca Răducanu: „Pentru că a știut să-și adapteze mesajul nevoilor discursive ale electoratului și, mai mult decât atât, este prezent în teritoriu de cel puțin un an dacă nu mai mult. A fost cunoscut, a avut o campanie electorală bine organizată, cu o prezență constantă în rândul alegătorilor, a fost (și nu trebuie să ignorăm lucrul acesta) susținut de majoritatea canalelor media din Republica Moldova și rezultatul este cel de astăzi.”
Europa Liberă: Împărtășiți totuși ideea, foarte răspândită după victoria dlui Dodon în alegeri, că moldovenii au ales trecutul, au ales să cadă de pe puntea navei europene?
Raluca Răducanu: „Nu, eu nu cred lucrul acesta. Mi se pare o concluzie mai degrabă pripită. Populația Republicii Moldova este sărăcită și caută soluții pentru situația economică dificilă în care se află. Este foarte dificil, atunci când ești și sărac, și expus constant propagandei de o anumită factură, să poți să găsești singur drumul către mai binele pe care îl cauți.”
Europa Liberă: Dna Răducanu, nu era totuși obligată această populaţie, după ce Republica Moldova a primit regim fără vize prima din Parteneriatul Estic, după doi ani de acord de asociere care, orice s-ar spune, a fost benefic economiei moldovenești, să facă o alegere de salvare a democrației, nu de îngroparea ei, aşa cum cred unii comentatori?
Raluca Răducanu: „Sigur beneficiile există, dar ele există momentan mai degrabă la nivel macro. Beneficiile acestea nu au ajuns la electoratul lui Igor Dodon. Oamenii sunt în continuare săraci, oamenilor nu li s-a explicat ce înseamnă Uniunea Europeană și care sunt cu adevărat beneficiile pe care le pot avea de pe urma semnării Acordului de Asociere. Ei au văzut doar libera circulație, dar nu toți își permit să circule liber, poate copiii celor care au rămas sunt beneficiați. Dar cei care au rămas, se luptă în sate cu absența locurilor de muncă, se luptă cu alcoolismul și cu o mulțime de probleme sociale care derivă de aici.”
Europa Liberă: Ce mai înseamnă astăzi Republica Moldova pentru Uniunea Europeană, după ce, cu un parlament pro-european, va avea un președinte pro-rus, ajuns aici potrivit multor analiști inclusiv pentru că ar fi fost împins spre victorie de principalul partid din coaliția guvernamentală și poate personal de Vlad Plahotniuc, politicianul cel mai influent al coaliției?
Raluca Răducanu: „Eu cred că este puțin devreme să ne pronunțăm pe tema aceasta, deoarece încă nu se observă efectele în relația cu Uniunea Europeană ale alegerii dlui Igor Dodon în funcția de președinte. Cred, în schimb, că alegerile din anul 2018 vor fi cele care vor determina relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Și, cred că este necesar ca până atunci atât diaspora, cât și societatea civilă să solicite, cum am spus anterior, modificarea sistemului electoral. Iar dacă lucrul acesta nu se întâmplă, pentru că l-ați menționat pe dl Plahotniuc, putem să presupunem că pentru puterea actuală scrutinul acesta a fost un exercițiu de fraudare în perspectiva alegerilor parlamentare.”
Europa Liberă: O privire mai largă am să vă cer în continuare. Unii cred că atât alegerile moldovenești, cât și cele bulgare, încheiate cu victoria unor socialiști şi zişi pro-ruşi, ar arăta că nu există nicio șansă împotriva propagandei ruse din această regiune, ba chiar s-ar putea și din Europa veche, cu un viitor tot mai mult sub semnul populismului dezlănțuit. Ce credeți Dvs. despre asta?
Raluca Răducanu: „Pentru a exista șanse împotriva propagandei ruse trebuie mai întâi să existe strategii de contracarare a acestei propagande. La nivelul Uniunii Europene până acum așa ceva, deși s-a discutat, nu există. În Republica Moldova cu atât mai puțin. Pe de altă parte, rezultatele alegrilor din Uniunea Europeană vin și ca răspuns la faptul că politicienii actuali, atât de la nivel național, cât și de la nivel european, nu au reușit să pună pe agenda discuțiilor lor la timp revendicările populației. Sau nu au reușit să răspundă temerilor acesteia. Și, cred că ar putea să fie o lecție pentru viitor, pentru că vor exista alegeri acum și în România, și în alte state europene, atât parlamentare, cât și prezidențiale, mai ales în Franța, ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană nu este doar propagandă rusă, ci este și eșecul politicienilor naționali de a se adresa intereselor și nevoilor cetățenilor.”
