Revenim astăzi la subiectul „miliardului”. Au trecut doi ani de la disparitia unor sume importante din trei banci moldovenesti, bancile au fost inchise, gaura acoperita cu o suma in lei echivalenta cu un miliard de dolari scoasa din rezerva de stat, in urmatorii 25 de ani cetatenii vor trebui sa acopere aceasta suma, dar raspunderea, pedeapsa pentru aceste fapte intarzie. Ion Preasca este jurnalistul economic, autor de investigatii la RISE Moldova, care a acceptat sa ne impartaseasca gandurile sale legate de acest subiect. Incepem cu stenograma de la sedinta guvernului Leancă la care s-a oferit garantia, continuam cu promisele audieri parlamentare la subiect.
Europa Liberă: Dle Preașca, încă o stenograma secretă până acum dată publicității, dar se pare că lucrurile nu sunt deloc clare. Premierul Pavel Filip a plasat pe pagina sa de FB ceva despre ce afirmă că e stenograma ședinței în care Guvernul Leancă a decis garantarea creditelor Băncii Naționale către cele trei bănci furate. Dar această stenogramă datează din 7 noiembrie, pe când decizia propriu-zisă care a fost publicată încă în aprilie 2015, prin publicarea în Monitorul Oficial, datează din 13 noiembrie. Cum să înțelegem aceste discordante?
Ion Preașca: „De fapt, e o practică obișnuită în Guvernul Republicii Moldova - se fac ședințe unde se adoptă decizii, însă ele sunt semnate mai târziu, ca dată. Avem cazul cu concesiunea Aeroportului, când ședința de Guvern a avut loc pe 29 mai, dar decizia propriu-zisă a fost semnată pe 30 mai și caută toată lumea, dar nu găseşte nicio ședință care ar fi avut loc în această dată. Și câte odată aceasta creează confuzii. Dar, de fapt, aceasta indică că autoritățile ascund foarte des multe informații.
De exemplu, căutând în baza de date a anumitor ședințe, constat că nu au avut loc acele ședințe. Așa și dl Filip: susține în postarea sa pe Facebook (ceea ce îmi pare, de fapt, straniu, deoarece putea să plaseze pe site-ul Guvernului, să fie un loc oficial, cu toate semnăturile, chiar pe procesul-verbal să fie menționat când a fost adoptată decizia). Faptul că se publică procese-verbale e bine, dar în general practica aceasta a ședințelor de Guvern care au avut loc într-o dată, dar deciziile propriu-zise s-au semnat în altă dată sunt foarte periculoase și denotă o iresponsabilitate, și o lipsă de respect față de legislația Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Admiteți că poate fi un fals acest proces-verbal sau cel puţin să se fi intervenit în el, astfel încât să nu fie, de fapt, ceea ce s-a discutat în ședință?
Ion Preașca: „Eu cred că totul poate fi. Fals sau nu, putem ști doar dacă mergem să vedem acest proces-verbal în arhiva Guvernului, la Cancelaria de stat. În al doilea rând, tot acest proces-verbal arată încă un aspect: că probabil a fost nevoie încă de nu știu câte zile pentru a se coordona, a se negocia această garanție, fiindcă nu exista o unitate în Guvern în privința emiterii acestei garanții.”
Europa Liberă: De unde această concluzie că nu exista unitate, se vede din stenogramă asta?
Ion Preașca: „Există anumite elemente și în stenogramă, dar au apărut ulterior opiniile diferitor participanți care arată că nu a fost o unitate. Procesul-verbal nu reflectă poate aceasta pe deplin, adică această lipsă de unitate. În general, garanția aceasta trebuia să fie acordată prin intermediul Parlamentului și datorită faptului că s-a permis prin intermediul Guvernului să se adopte anumite decizii, lipsesc foarte multe elemente. De exemplu, ce raport a prezentat dl Drăguțanu acolo? Îi speria pe membrii Guvernului că o să iasă 20 de mii de deponenți și o să protesteze în fața Guvernului, dar ce măsuri a luat Banca Națională pentru a preveni așa ceva? Adică lipsesc foarte multe elemente și avem o imagine trunchiată. Şi mai rezultă că unii membrii ai Guvernului și-au expus o opinie, dar alții au tăcut pur și simplu.”
Europa Liberă: Daca admitem, dle Preașca, că ședința din 7 noiembrie a fost totuși singura care a existat înainte de emiterea acelei garanții la 13 noiembrie în anul 2014, de ce atâta secret în jurul stenogramei acelei ședințe? Dl Filip publicase încă în septembrie curent stenograma de la ședința Guvernului Gaburici la acest subiect, dar iată în cazul primei a trebuit să fie obligat de un judecător s-o facă? De ce?
Ion Preașca: „E greu de explicat de ce e atâta opoziție. În primul rând, cred că este și procedura secretizării, dar eu în cazul acesta, când e vorba de interes public, nu văd de ce ar trebui să fie secretizate asemenea documente.”
Europa Liberă: O diferență între prima și a doua stenograma e că în una sună vocea dlui Candu, fruntaș PD, pe atunci ministru al economiei, iar în alta - nu. Putem presupune că din acest motiv nu a fost până acum publicată?
Ion Preașca: „În a doua nici nu putea să fie, fiindcă dl. Candu era deja președintele Parlamentului. În prima era vicepremier și unul din semnatarii acestei decizii atât de discutate și atât de contestate prin care s-a scos din Banca Națională peste 1 miliard de dolari. Deci, chiar din stenogramă rezultă că ceea ce propunea dl Candu - că garanția nu poate fi acordată mai devreme decât după ce Banca Națională instituie administrare specială. Deci, Banca Națională trebuia să adopte decizia că aceste trei bănci sunt puse sub administrarea specială și după aceea se dau banii, dar după cum au decurs lucrurile întâi s-a emis garanția și după asta Banca Națională a intervenit la aceste bănci.”
Europa Liberă: Ce înseamnă această încălcare, de fapt?
Ion Preașca: „Ce înseamnă? Dacă e să urmărim firul evenimentelor, să zicem că pe 13 noiembrie a fost semnată decizia. Iar şa cum se ştie, pe 14 noiembrie a venit un nou acționar la a doua sau a treia cea mai mare bancă din Moldova, Adică aceasta îşi schimbă acționarul - e vorba de Victoriabank. Deci, asta s-a întâmplat vineri și luni se începe acel „carusel” sau „titirez”, cum i-a zis dl Drăguțanu. Deci, Victoriabank, Moldova Agroindbank, Moldincombank și încă o bancă mai mică au început a da banii, miliarde de lei, Băncii de Economii. În credit. De exemplu, Victoriabank a dat aproape 2 miliarde de lei și ea nu avea dreptul, fiindcă asta era mai mult de 10% din activele sale. Deci, se ştia cu siguranța că banii vor fi întorși. Unde s-a dus acești bani?”
Europa Liberă: Știm data exactă când a fost introdusă administrarea specială la cele trei bănci totuşi?
Ion Preașca: „Paradox e şi aici, pentru că de fiecare dată se spune că pe 28 noiembrie, dar de fapt Banca Națională spune că pe 27 noiembrie. Nu există un document oficial care să confirme care anume e data exactă:27 sau 28 noiembrie.”
Europa Liberă: Dle Preașca, dacă vă înțeleg exact, principalul lucru care-l scoate în evidență această stenogramă pentru Dvs., ca jurnalist de investigație, e că s-au dat banii înainte de a se introducere administrarea specială a Băncii Naționale, adică un control anumit al BNM asupra proceselor de la BEM?
Ion Preașca: „Nu. Ce vreau să spun e că a fost, de fapt, o decizie în care se spunea că banii o să se dea, banii nu s-au dat imediat, dar se știa şi cei care trebuiau să știe, știau că, uite, banii există și noi putem face ce vrem, fiindcă Guvernul, Banca Națională o să acopere gaura și nu va fi nicio problemă. Asta a fost o înțelegere criminală. Şi ar trebui să fie investigată ca în statele occidentale. Acolo există noţiunea informație de „inside”, adică din interior. Ceea ce înseamnă de fapt că cel cine a știut, s-a folosit și a câștigat miliarde pe spinarea noastră.”
Europa Liberă: Dle Preașca, iată așa o întrebare vreau să vă pun: ce înseamnă pentru simplii muritori, de fapt, ce schimbă pentru simplii muritori apariția acestei stenograme? Deci, în afara unor discuții ce se schimbă în viața noastră?
Ion Preașca: „Arată încă odată că, de fapt, cum se discută și se adoptă anumite decizii de Guvern care, de fapt, sunt de o importanță crucială.”
Europa Liberă: Ce se schimbă pentru noi?
Ion Preașca: „Poate ne mai gândim câte odată pentru cine votăm și nu ascultăm promisiunile despre viitorul frumos european sau rusesc. Adică să alegem conștient, dar nu pe bază de promisiuni, pentru că atunci tot era un moment înainte de alegeri și se promitea marea și sarea.”
Europa Liberă: Parlamentul promite noi audieri în subiectul anchetei furtului. Astfel de audieri au mai fost. Dar nu am observat să fi ajutat prea mult. Acum deputații vor detalii din investigația Kroll. Credeți că asemenea evenimente pot totuși ajuta la clarificarea lucrurilor?
Ion Preașca: „De fapt orice discuție scoate la suprafață anumite date, fiindcă mai multe autorități sunt nevoite să prezinte informații și câte odată este și o anumită luptă între dânsele, care prezintă cea mai bună informație, și atunci apar mai multe date. De ce anume? Faptul că nu s-a discutat asemenea decizii cum garanția s-a ajuns la această situație. Fiindcă trebuie totuși să fie o discuție în Parlament. De ce avem noi Parlamentul? Dacă Guvernul poate decide de unul singur, atunci nu mai avem nevoie de Parlament. Deci, orice discuție este foarte benefică.
Am avut deja vreo patru cazuri când s-au adoptat legi importante prin asumarea răspunderii și nu s-a discutat în Parlament și efectele unor asemenea legi nu le cunoaștem întotdeauna până la capăt, fiindcă când apar discuții, apar și detalii. Totuşi, sunt mai mulți deputați în Parlament decât membri în guvernul.”
Europa Liberă: Deci, totuși aveți anumite așteptări față de aceste audieri?
Ion Preașca: „Nu-mi pun mari speranțe, dar cel puțin măcar o să auzim din partea procurorului sau a șefului Centrului Anticorupție ceva informație. Chiar dacă poate se repetă, dar poate și va răsări ceva nou. E clar că sunt cumva în urmă trenului aceste discuții, pentru că garanția aceasta deja a fost convertită în datorie, dar oricum e bine să se discute.”
