Câţi bani, de unde şi cât de corect au fost cheltuiţi în recenta campanie pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova? A fost oare campania recentă un exemplu de combatere a corupţiei politice sau alegătorii au rămas cu mai multe suspiciuni în acest sens? O convorbire pe această temă cu autoarea unui studiu, Cornelia Călin, analista financiară a asociaţiei Promo-LEX.
Europa Liberă: Aţi realizat, sub auspiciile asociaţiei Promo-LEX, un raport privitor la finanţarea recentei perioade şi campanii electorale pentru alegerea preşedintelui. Înainte de a ne referi la raportul propriu-zis: din punctul Dvs. de vedere de ce este important pentru cetăţean să se ştie cât, de unde, cum ș.a.m.d. au cheltuit concurenţii electorali în perioadele de alegeri?
Cornelia Călin: „Este foarte important, pentru că cetățeanul trebuie să-și asume votul conștient și să știe ce se află în culise, de fapt, în culisele acelui concurent electoral pentru care își dă votul. Trebuie să fie la curent cu cine sunt donatorii principali, unde au fost cheltuiți acești bani, dacă sunt anumite interese în spatele unor donații de milioane sau nu etc.”
Europa Liberă: Și atunci, din această perspectivă nu este prea întârziată această discuție după ce votul s-a dat deja?
Cornelia Călin: „Nu este întârziată, pentru că Asociația Promo-LEX pe parcursul campaniei electorale a lansat cinci rapoarte preliminare cu o periodicitate între ele de trei săptămâni. Noi aduceam constatările misiunii de observare Promo-LEX în atenția publicului larg, cetățeanului, inclusiv a subiecților electorali, atât Comisia Electorală Centrală, cât și concurenți electorali. Aceste constatări au purtat pe parcursul campaniei caracter de sesizări, respectiv era datoria deja a cetățeanului și a subiecților să preia aceste informații și să le utilizeze în continuare.”
Europa Liberă: Electorala e o gospodărie mare, campaniile electorale necesită bani pentru diferite trebuinţe. Există, însă, anumite limite de cheltuieli ce nu pot fi depăşite? Care sunt acestea? (Altfel spus, cu ce bani, limite de bani au putut intra concurenţii în campania electorală?)
Cornelia Călin: „În primul rând, campania electorală pentru prezidențiale a fost mai diferită decât celelalte, pentru că dacă este să luăm așa campanie de două luni a fost redusă la o lună, cealaltă lună a fost utilizată pentru colectarea semnăturilor. Acum prevederile ce țineau de reglementarea finanțării concurenților electorali au fost similar aplicate și grupurilor de inițiativă. Respectiv, vorbim de două plafoane de acumularea veniturilor.
Pentru perioada colectării semnăturilor plafonul pe care fiecare grup de inițiativă puteau să-l atingă era de 576 mii 250 de lei - ei puteau să cheltuie această sumă de bani. Nu este o limită de cheltuieli, dar este o limită de venituri și atât timp cât veniturile sunt acumulate și cheltuielile pot fi efectuate. Plafonul pentru acumularea veniturilor concurenților s-a ridicat la 65 milioane 797 mii 539 lei, comparativ cu ultimele alegeri, alegerile locale 2015 a crescut cu 11 la sută, atunci el fiind de 59 milioane lei.”
Europa Liberă: Și, din punctul Dvs. de vedere în ce mod și de către cine eventual au fost comise cele mai grave abateri de la legislație dacă pornim de la acești bani care au fost acumulați și cheltuiți?
Cornelia Călin: „În metodologia noastră și în efortul nostru de monitorizare-observare noi conectam datele din rapoartele concurenților cu datele observatorilor, astfel am avut capacitatea de a efectua anumite estimări la prețuri minime. Din estimările noastre rezultă că în total 11 concurenți electorali nu au raportat cel puțin 7 milioane 627 mii 223 lei, cel mai mult trei dintre cei care s-au evidențiat au fost Igor Dodon care nu a raportat cel puțin 3 milioane 485 mii 656 lei, Marian Lupu care nu a raportat peste 2 milioane și Dumitru Ciubașenco la fel, 1 milion 37 mii 441 lei.
Alte încălcări care țin mai mult de procedură, de transparență au fost depistate din partea mai multor concurenți electorali. De exemplu, mascarea donatorilor primari din partea a doi concurenți electorali, efectuarea cheltuielilor din fondul electoral înainte de deschiderea acestuia, în campania electorală fiecare subiect electoral atât grup de inițiativă cât și concurent trebuiau să efectueze cheltuieli strict de pe acest cont.
La fel, efectuarea cheltuielilor pentru promovare politică în perioada de colectarea semnăturilor, cheltuieli ce pot fi calificate ca și ale grupurilor - ele nu se încadrau. Și, ieri din discuții cu subiecții electorali am spus că este un vid legislativ, pentru că atât timp cât unii cheltuie pentru a colecta semnături, alții deja începeau campanie electorală. Au fost foarte multe discuții ieri în cadrul panelului și sperăm deja la modificări legislative.”
Europa Liberă: Despre ce modificări vorbim? Ați făcut câteva propuneri.
Cornelia Călin: „Da, cu siguranță. În primul rând, completarea art. 38, alin. (1) din Codul Electoral prin includerea procedurii și a termenilor exacte de confirmarea persoanelor responsabile de finanțe concurenților trezorerie este important, pentru că și aici este un vid legislativ atâta timp cât avem două perioade. Neapărat, revizuirea cuantumului plafonului donațiilor către partidele politice, pentru că la moment acestea sunt de 200 salarii medii pe economie pentru o persoană fizică, 400 salarii medii pe economie pentru persoană juridică – este vorba de 1 milion și 2 milioane de lei, atât timp cât salariul mediu este 5500 lei cetățeanul nu are cum să facă astfel de donații.
Aprobarea noii redacției pentru art. 181 prim din Codul Penal și anume aplicarea acestei prevederi și pentru campania prezidențială, pentru că la moment nu există cadrul legislativ în privința sancționării atât a grupurilor, cât și a concurenților electorali în campanie.
De asemenea, completarea cadrului normativ în vederea reglementării clare a implicării în campanie electorală a prestatorilor de servicii nerezidente ai Republicii Moldova. Am întâlnit o situație în care un SRL din România a finanța un ziar al unui concurent electoral în campanie electorală. Finanțarea de peste hotare nu este admisibilă în campanii potrivit cadrului normativ.”
Europa Liberă: Aș reține atenția asupra acestei propuneri pe care o faceți legată de scăderea plafonului minim. Cum anume ar influența în bine reducerea plafonului transparența finanțării unei campanii electorale?
Cornelia Călin: „În felul următor: cu cât donațiile scad, cu atât mai mult donatori apar, cu atât mai mult scade influența unui singur donator asupra deciziilor ulterioare ale concurentului electoral asupra deciziilor sale în campanie electorală.”
Europa Liberă: Ziceați mai devreme că un cetățean nu poate plăti sume atât de mari, dar în realitate plătesc și rapoartele financiare ale partidelor arată că se găsesc donatori care fac donații de sume mari.
Cornelia Călin: „Plătesc, numele acestora se regăsește și pe listele partidului. Acum nu putem să ne pronunțăm de unde vin resursele acestor donatori, pentru că din păcate potrivit legii datelor cu caracter personal Comisia Electorală Centrală nu publică locul de muncă a acestor donatori.”
Europa Liberă: Dar ce consecințe, ce urmări pot exista pentru acei care - iată așa cum s-a văzut în raport, au „păcătuit” cu bani electorali care se dovedesc a fi bogați și darnici peste noapte?
Cornelia Călin: „Consecințe pot să urmeze, deja se depun contestații, cu siguranță nu va influența rezultatul alegerilor, dar în continuare așteptăm decizia Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Dar Comisia Electorală Centrală, de exemplu, a sesizat pe parcurs instituțiile abilitate cu dreptul de a sancționa, cazurile care trezesc suspiciuni sau care sunt evident ciudate?
Cornelia Călin: „Da, pe de altă parte misiunea de observare Promo-LEX a constatat și implicarea pasivă a Comisiei Electorale Centrale în aplicarea acelor sancțiuni pe care le are în mandat din 2015 odată cu reforma finanțării partidelor politice. Ceea ce am constatat este că au fost aplicate sancțiuni, unele mai dure, nu foarte uniforme și nu tuturor concurenților electorali.”
Europa Liberă: Dna Călin, CEC-ul care ar trebui să fie o instituție tehnică până la urmă înțelegem cu toții că este o instituție politică dacă ne uităm la felul cum este constituită această comisie. Cum vă explicați însă că competitorii, concurenții electorali nu au depus sesizări dacă au observat lucruri netransparente la oponenți?
Cornelia Călin: „Da, exact, aici batem alarma. Pentru că și ieri s-au dezbătut numeroase discuții vizavi de acest aspect, activitatea concurenților în campanie în ceea ce ține de contestații electorale a fost foarte mică, foarte slabă. Da s-a evidențiat un anumit concurent electoral care depunea contestații în privința orice și era multă muncă pentru autoritatea electorală. Pe de altă parte, alți concurenți electorali nu au făcut absolut nimic și asta și noi ne întrebăm, pentru că atât timp cât am venit cu acele rapoarte preliminare odată la trei săptămâni, constatările erau în raport și se putea foarte ușor de autosesizat și de acționat mai departe.”
