Înaintea Zilei Internaționale a Persoanelor cu dizabilități, marcată pe 3 decembrie, guvernul de la Chișinău a anunțat că va oferi până la sfârșitul anului ajutoare materiale de peste 15 milioane de lei celor mai vulnerabile categorii. Banii vor fi acordați prin intermediul autorităților locale, iar o singură persoană va putea primi până la 500 de lei. Dar apărătorii drepturilor persoanelor cu dizabilități spun că această practică a alocării de ajutoare sporadice reprezintă o politică perimată și nu-i ajută pe termen lung pe cei cărora le este destinată.
Guvernanții mai des oferă scuze, decât soluții practice, spune directorul executiv al Asociației Motivația Igor Meriacre, care de ani de zile sprijină persoanele cu nevoi speciale.
„Rămășițele sistemului vechi, sovietic, au creat dependența persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora față de prestațiile sociale, de pensii, de ajutor din partea statului, dar nu au creat condiții pentru ca persoanele să devină mai active în societate. Și aici vorbim nu numai de activism civic, dar de participarea cu drepturi egale la tot spectrul de viață socială, inclusiv educație, acces în câmpul muncii, familie și toate celelalte la care au șanse mai mari persoanele cu abilități depline.”
Autoritățile trebuie să vadă în persoanele cu dizabilități potențiali contribuabili la bugetul statului, nu doar o pătură vulnerabilă a societății, a adăugat Igor Meriacre.
În această săptămână, va avea loc prima rundă de consultări pe marginea Programului Național de incluziune socială, la care vor fi discutate prioritățile Ministerului Muncii pentru perioada 2017-2022.
Una dintre acestea este transformarea unor internate și orfelinate în instituții comunitare, unde tinerii ar primi ajutor suplimentar ca să se integreze mai lesne în societate.
Viceministra muncii Anastasia Oceretnîi spune că regulamentul nou de funcționare a fost deja aprobat.
„Măsurile inovative ale acestui regulament țin de dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabiltăți mintale, procedura de plasament în instituție, procedura de revizuire și prelungire a duratei de plasament.”
Schimbările vor avea loc la Internatul Psiho-Neurologic din satul Bădiceni, raionul Soroca și la Casa internat pentru copii cu dizabilități mintale de la Orhei. Internatul din Orhei s-a aflat în mijlocul unui scandal anul trecut, după ce presa a scris despre maltratarea copiilor și condițiile atroce în care trăiau.
În iunie, persoanele cu dizabilități au protestat, fiindcă li se încalcă dreptul la justiție în lipsa rampelor de acces la unele instituții publice. Au insistat în mai multe rânduri asupra modernizării infrastructurii - o condiție prevăzută în Convenția ONU privind drepturile pentru persoanele cu dizabilități, ratificată de Republica Moldova încă în 2010.
Iată ce spune șeful direcției politici de protecție socială a persoanelor cu dizabilități Vasile Cușca:
„Au fost elaborate și aprobate mai multe normative în construcție, dar cu părere de rău nu toți le respectă. În toamna acestui an, în luna septembrie au fost adoptate și unele completări și modificări la Codul Contravențional. Cei care nu vor respecta aceste normative în construcție vor fi sancționați foarte dur, pentru că deja vorbim foarte mult de această problemă, dar trebuie să avem măsuri concrete pentru a o soluționa.”
Printre realizări, autoritățile scot în evidență și comasarea a două compensații ce țin de călătoriile cu transport public, pentru a evita forfota birocratică de a prezenta două pachete de documente, în loc de unul.
Totuși, toate aceste eforturi par a fi departe de a satisface așteptările comunității. Statisticile oficiale arată că în Republica Moldova trăiesc aproape 184.000 de persoane cu nevoi speciale, inclusiv circa 13.000 de copii. Chiar dacă eforturile Guvernului de a face reforme pentru a le asigura drepturile sunt recunoscute, mai există multe probleme, se spune în rapoartele ONG-urilor care apără interesele acestor oameni.
În primul rând, e vorba de procedura exclusiv medicală de determinare a dizabilității, abuzurile din spitalele de psihiatrie, alături de stigmatizarea și discriminarea în societate față de persoanele cu nevoi speciale.
