La Chişinău începe astăzi Festivalul Filmului dedicat Drepturilor Omului. Peste 50 de filme documentare şi artistice vor prezenta istoriile oamenilor din preajmă, oameni despre ale căror provocări se ştie prea puţin: refugiaţi, migranţi, persoane cu nevoi speciale. Cum îşi duc traiul în Republica Moldova? Mai multe despre acest festival discutăm cu directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Vanu Jereghi, organizator al evenimentului.
Europa Liberă: Urmează o săptămână, dacă pot spune aşa, sub semnul drepturilor omului în Republica Moldova. Ce v-aţi propus să oferiţi publicului în cele şapte zile de festival şi cui se adresează acest eveniment?
Vanu Jereghi: „Festivalul, de fapt, începe doar cu o săptămână de filme, sunt mai multe activităţi şi pe o durată mai mare de timp. Dar astăzi, într-adevăr, este deschiderea oficială a festivalului. Şapte zile la cinematograful Odeon, cu intrare liberă pentru oricine, fiecare poate veni şi privi filme despre drepturile omului regizate, filmate atât de regizori, activişti, jurnalişti din Republica Moldova, cât şi de peste hotare.
Noi avem 57 de filme care vor fi ecranizate în această perioadă pe diferite subiecte legate de drepturile omului. Şi au fost selectate subiecte cele mai sensibile sau cele mai vulnerabile în Republica Moldova, din punct de vedere al drepturilor omului, pentru că este o activitate de a noastră, prin care ne propunem să educăm pe oricine vine la festival în domeniul drepturilor omului prin această metodă neobişnuită, aş spune eu.
În afară de aceasta, avem din data de 3 decembrie și o şcoală de film mobil pentru nouă persoane cu dizabilităţi, care au fost selectate, în baza scenariilor scrise de ei, de către juriul nostru. Şi aceste nouă persoane cu dizabilităţi vor filma cu telefonul mobil, cu ajutorul regizorilor, experţilor noştri un film de scurt metraj cu care vom închide proiectarea filmelor pe 8 decembrie în cinematograful Odeon. Avem mai multe activităţi, v-am zis două din ele, mai avem.
Într-un centru comercial, de astăzi este expoziţia de picturi de drepturile omului. La fel, pe data de 8 decembrie, la închiderea, în cinematograful Odeon a ecranizărilor, vor fi premiaţi cei care vor fi aleşi de juriu ca cei mai buni pictori pe acest segment. Vom merge în Comrat, Cahul, Bălţi şi Tiraspol pe o zi întreagă cu cele mai bune filme din aceste 57, ca să reuşească să vadă şi cei din teritoriu aceste filme. Şi ultima activitate pe care o vom face va fi în primăvară, în cadrul festivalului.
Am selectat 20 de localităţi cele mai vulnerabile, din punctul nostru de vedere, acolo unde nu mai sunt tineri sau sunt foarte puţini, acolo unde accesul este foarte îndepărtat în această localitate, acolo unde nu există magazin şi oamenii trebuie să meargă după pâine trei-cinci kilometri în altă localitate, acolo unde trăiesc, în special, minorităţi naţionale şi autorităţile le neglijează. Şi vom merge acolo cu aceste filme, unde le vom proiecta sub cerul liber. Cu noi va merge o echipă de experţi pe diferite domenii în drepturile omului şi vor consulta aceste persoane, atunci când ele au nevoie.
La fel, este important de menţionat că între data de 2-8 decembrie la cinematograful Odeon, în afară de proiecţia filmelor, în cadrul festivalului vom avea discuţii publice cu experţi, personalităţi notorii din domeniu pe subiectele drepturilor omului.”
Europa Liberă: Domnule Jereghi, referindu-ne la subiectele despre drepturile omului, spuneaţi că aceste filme au la bază cele mai sensibile drepturi care sunt încălcate în Republica Moldova. Dacă puteţi ridica cortina să ne spuneţi care sunt aceste drepturi?
Vanu Jereghi: „Astăzi începem deschiderea festivalului cu tematica libertatea de exprimare. Noi observăm cu toţii că în Republica Moldova avem o scădere majoră a libertăţii de exprimare sau a garanţiilor faţă de libertatea de exprimare. Şi am considerat că este o problemă majoră şi este foarte necesar ca să discutăm cu societatea despre acest lucru. Plus la toate, sunt partenerii noştri, reprezentanţi, ambasadori ai Finlandei şi Suediei în Republica Moldova, care marchează în aceste zile în Suedia şi Finlanda 250 de ani de la adoptarea legii cu privire la libertatea de exprimare, ca să înţelegem cât de avansaţi sunt ei. Și ar fi bine ca noi, cu o experienţă foarte mică în timp pe acest segment, să preluăm acele experienţe şi lucrurile pe care le-au învăţat ei în această perioadă.”
Europa Liberă: La începutul acestui interviu spuneaţi că speranţa este ca prin aceste filme cumva să sensibilizaţi societatea sau să educaţi în privinţa problemelor. De ce credeţi că filmul ar fi o bună cale pentru înţelegerea drepturilor omului şi problemelor din societate la acest capitol?
Vanu Jereghi: „Noi avem o problemă serioasă, atunci când vorbim despre educarea drepturilor omului, pentru că eu personal şi colegii mei considerăm că ar trebui să educăm drepturile omului de la mic copil, de la instituţii preşcolare, şcoli, universităţi, colegii, şcoli profesionale. Ne lipseşte foarte mult acest domeniu în educaţie.
Atunci când cineva dintre noi are o problemă cu adevărat, constatăm că nu avem cultură juridică şi nu avem capacitate de a învăţa foarte repede, ca să ştim cum să ne apărăm înșiși pe noi. Şi atunci noi considerăm că aceasta este o metodă foarte bună, că atunci când priveşti un film, vezi actorul, vezi eroul acestui film şi unii, cu siguranţă, se vor regăsi în aceste filme. Alţii vor regăsi apropiaţii, rudele, prietenii şi vor merge la ei, şi le vor spune: „Am văzut un film de acest gen şi uite cum a procedat eroul, uite ce a făcut el”. Şi atunci apar foarte multe întrebări pe care ni le punem singuri nouă. Plus la toate acestea, nu fiecare are capacitatea sau posibilitatea de a deschide anumită literatură juridică sau de specialitate pentru a înţelege foarte bine ce prevede dreptul sau libertatea „X” sau „Y”. Şi atunci aceasta este o modalitate foarte bună de a educa drepturile omului.”
Europa Liberă: Deci, la festival sunt așteptați peste 1.500 de elevi din 57 de școli. Nu întâmplător a fost aleasă această categorie, să înțelegem?
Vanu Jereghi: „Absolut nu. Este ceva inovativ la a cincea noastră ediţie din anul acesta, pentru că în anii precedenţi uşile erau deschise pentru oricine. Anul acesta, împreună cu partenerii noştri, am mers la Ministerul Educaţiei şi i-am convins să ne ajute să vină copii, liceeni de pe teritoriul Republicii Moldova. Și ei şi-au asumat cheltuielile pentru transportarea a 1.500 de copii, care vor veni în fiecare zi începând cu ora 11.00 la cinematograful Odeon şi vor vedea filme pentru copii, pentru tineri despre drepturile omului. Seara, după ora 18.00, este intrare liberă pentru oricine, atât pentru elevi, cât şi pentru adulţi.”
Europa Liberă: Vă veţi limita doar la proiectarea filmelor sau publicul va fi implicat în discuţii ulterioare?
Vanu Jereghi: „În fiecare zi avem discuţii pe tematica zilei. Spre exemplu, deschidem festivalul cu libertatea de exprimare. Şi colegii dumneavoastră de la Europa Liberă sunt aşteptaţi astăzi în scenă pentru discuţii publice pe acest subiect, să ne spună care sunt realităţile Republicii Moldova în domeniul libertăţii de exprimare, unde tindem, ce ar trebui să facem noi, ce ar trebui să facă autorităţile noastre pentru ca acest drept să fie garantat.
Vorbim despre oamenii cu dizabilităţi în ziua de mâine, pentru că mâine este marcată Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi. Vorbim despre persoane care trăiesc cu HIV. Vorbim despre tortură. Vorbim despre erori medicale într-o zi. Vorbim despre societăţi în tranziţie. Vorbim despre multe altele. Veniţi la festival şi vedeţi despre ce vorbim, auziţi-ne.”
Europa Liberă: Aşteptaţi şi politicieni, funcţionari, pentru că deseori ei sunt cei care nu prea ţin cont de buchea legii?
Vanu Jereghi: „Noi am ţinut cont de aceasta. Atunci când vorbim de drepturile omului, pe o parte a barierei este omul simplu, cetăţeanul, şi pe de altă parte este funcţionarul. Şi funcţionarii sunt personajele cheie în rezolvarea problemelor de drepturile omului. Din acest motiv, avem parteneri sau invitaţi mai multe autorităţi de stat, avem Ministerul Educaţiei, avem Ministerul Justiţiei, avem Ministerul Protecţiei Sociale şi mulţi alţii care vor fi prezenţi în sală şi vor da răspunsuri la întrebările venite din sală, ale fiecăruia dintre noi.”
Europa Liberă: Şi ultima întrebare, domnule Jereghi, la cinci ani de la organizarea acestui festival, dacă aţi trage o linie, care este impactul?
Vanu Jereghi: „Vreau să vă spun că, dacă ne uităm după cifre, cu fiecare an cifrele cresc, dacă mă refer aici la cei care ne vizitează, este unu. Doi, putem spune cu siguranţă că cei care au venit la festival au plecat cu anumite cunoştinţe în domeniul drepturilor omului, deci, am educat o parte a societăţii. Trei, numărul autorităţilor care este implicat înţelege că este o modalitate de a comunica cu o platformă, de a comunica cu societatea şi vor să se implice. Deci, avem lucruri pozitive şi vrem să creştem, vrem autorităţile să ne răspundă la anumite întrebări şi să respecte drepturile noastre de fiecare zi.”
Europa Liberă: Domnule Jereghi, ne vedem la film, sperăm, cu mai mulţi ascultători, mai ales, cum spuneaţi, printre documentarele proiectate se regăsesc şi câteva pregătite de colegii noştri de la Pur şi Simplu. Vă mulţumim mult că aţi acceptat invitaţia noastră.
