În România vecină, unde dumincă au avut loc alegeri parlamentare, rezultatele arată o victorie zdrobitoare a PSD, partidul care va controla după toate probabilităţile ambele camere ale viitorului Parlament, cu peste 45% din mandate, urmat de liberali şi USR. Cum se conturează România cu această nouă victorie a social-democraţilor? Care sunt implicaţiile acestor alegeri în Europa? Dar în Republica Moldova?
O discuţie pe acest subiect cu socioloaga şi experta română în politici europene, Raluca Răducanu.
Europa Liberă: Dacă datele preliminare se confirmă, PSD este învingătorul detașat al scrutinului din România. Vă întreb foarte direct: care a fost prima reacție când ați aflat că PSD învinge în alegerile romanești?
Raluca Răducanu: „Cred că foarte mulți dintre noi am fost descumpăniți. Mie cel puțin mi-au venit în minte versurile unei melodii din 1995, atunci când la putere era PDSR-ul, fostul PSD, și perspectivele erau pentru toți cetățenii reformatori din România destul de sumbre.”
Europa Liberă: Vă văd așa pesimistă. Dar cum se conturează, totuşi, în opinia Dvs., România cu această nouă victorie a PSD?
Raluca Răducanu: „Următorii patru ani cred că vor fi un test pentru toate instituțiile statului de drept care au fost construite în România și care au început să funcționeze de ceva timp și mă refer în primul rând la justiție. Este o dorință revanșardă foarte mare în interiorul PSD și în interiorul partenerilor de guvernare, precum e ALDE, după ce DNA are foarte multe dosare penale pe numele membrilor acestui partid. Una dintre mizele despre care toți știam în România ale acestor alegeri a fost justiția. Cu siguranță vor exista anumite piedici care se vor pune acestor instituții, prin urmare următorii ani societatea civilă va fi nevoită să se implice în sprijinirea funcționării justiției într-o manieră independentă în continuare.”
Europa Liberă: Am văzut fiind citată în presa franceză, de exemplu, Laura Codruţa Kövesi. Sefa DNA, care spune că după alegeri se teme „de o limitare a marjei de manevre a instituției pe care o conduce”. De ce această impresie că victoria PSD ar putea însemna un regres al luptei anticorupție?
Raluca Răducanu: „Pentru că DNA a intrat peste ceea ce membrii corupți din toate partidele aranjaseră cumva în țară, a intrat peste teritoriul lor şi acum ei trebuie să dea explicații pentru foarte multe fapte de corupție. Iar până acum liderii politici din România au fost obișnuiți să fie lideri supremi nu doar în Parlament, dar și în teritoriu. În ultimii câțiva ani paradigma aceasta a început să se schimbe fără ca ei să se fi reformat. Prin urmare, prima miză va fi să scape cumva de presiunile DNA - cu siguranță aceasta este explicația.”
Europa Liberă: Ce implicații credeți că vor avea în Europa alegerile românești? În timp ce în mai multe state europene se vorbește despre un populism dezlănțuit, dar deopotrivă cu extremismul, în România se pare că cel puțin al doilea element nu există.
Raluca Răducanu: „Da, dacă vrem să căutăm o veste bună în rezultatul alegerilor de la București aceasta este faptul că partidele extremiste s-au situat mult sub pragul electoral, spre deosebire de celelalte state precum Olanda, Franța, sunt mișcări destul de puternice și în Germania, unde extremismul prinde din ce în ce mai mulți adepți. Lucrul acesta în România nu s-a întâmplat, pentru că altfel ar fi fost o configurație mult mai periculoasă dintre extremism și corupție. Aș spune că România reprezintă în continuare un pol de stabilitate, dacă ne referim strict la extremism, și că electoratul românesc a dat dovadă de maturitate nepermițând acelor partide să treacă în Parlament. În schimb discuțiile vor fi în continuare despre eterna corupție din România.”
Europa Liberă: Dna Răducanu, vedem că și la aceste alegeri partidele unioniste au obținut scoruri foarte modeste, ca și în Republica Moldova de altfel. Ce se întâmplă cu mișcarea unionistă de pe ambele maluri ale Prutului?
Raluca Răducanu: „Mișcarea unionistă eu aș spune că a fost foarte mult exagerată de anumite sondaje care au fost făcute mai mult sau mai puțin la comanda unora interesați electoral să mențină aparența unui procentaj foarte ridicat. În România sigur este o atitudine pozitivă față de Republica Moldova, dar în majoritatea sondajelor pe care le-am văzut nu era măsurat exact unionismul, ci era mai degrabă măsurată atitudinea față de Republica Moldova, iar atitudinea aceasta a fost trecută ca și o atitudine unionistă. În Republica Moldova am văzut la alegeri că unionismul nu are o reprezentare politică. Partidele unioniste au fost și ele, cel puțin la alegerile prezidențiale, la scoruri extrem de mici. Eu mă gândesc că rezultatul acestor alegeri ar spune fără echivoc ce înseamnă unionismul pe ambele maluri ale Prutului.”
Europa Liberă: Și acum, pe finalul acestei discuții, dna Răducanu, dacă aruncați o privire în viitor cum vedeți următorii patru ani pentru România și, dacă ați putea, să ne oferiți o perspectivă mai largă chiar?
Raluca Răducanu: „Vor fi patru ani de încercare, în care vor apărea probabil conflicte între președinție și Guvern, patru ani în care o să vedem cât de solide sunt instituțiile care au fost construite până acum. Dar ca să identificăm aspecte pozitive, sunt patru ani în care opoziția se poate mobiliza în jurul unui lider cu adevărat reformator. Se discută la București despre implicarea eventuală a lui Dacian Cioloș, care a condus Guvernul până acum. Este încă devreme pentru a putea spune orice, încă nu s-au repartizat toate mandatele în Parlament și în partea această de lume există acest obicei să se întâmple tot felul de lucru neprevăzute. Dar cu siguranță următorii patru ani vor fi un test pentru societatea civila din România și pentru apărarea instituțiilor independente, mai ales ale justiției.”
