Suspansul provocat de Liviu Dragnea, liderul social-democraților în privința numirii primului ministru și de președintele Klaus Iohannis, care a încercat pe tăcute să testeze ipoteza unui guvern de dreapta, se apropie de sfârșit. În schimb, războiul dintre cele două tabere, abia începe și nu e sigur că va rămâne un război rece.
Social-democrații, care au obținut mai multe 47% din mandatele parlamentare și ALDE cu peste 6% au semnat un protocol de guvernare prin care se angajează să susțină un premier comun, un guvern de coaliție și împărțirea “proporțională” a funcțiilor “politice” din ministere, agenții guvernamentale și alte instituții publice. Odată cu semnarea acestui document se încheie căutările pline de râvnă ale liberalilor, care au încercat să atragă de partea lor ALDE, partidul condus de fostul lider al Partidului Național Liberal, Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit unor surse din presa centrală de la București, negocierile dintre Tăriceanu și diverși lideri ai PNL au continuat până în ultimul moment. Tăriceanu ar fi cerut în schimbul revenirii sale la matcă garanții că o eventuală majoritate formată în jurul liberalilor ar vota în scurt timp Legea amnistiei.
În marțea neagră din 10 decembrie 2013, PNL și PSD au mai încercat să modifice printr-o procedură rapidă și netransparentă legea amnistiei și grațierii prin care urmau să fie grațiate pedepsele cu închisoarea de până la 6 ani, demonstrând că această lege face parte din lista scurtă de dorințe a principalelor partide parlamentare. Tăriceanu s-a arătat interesat de coagulare în viitor a forțelor de dreapta, chiar dacă negocierile dintre ALDE și PNL au pornit de la bun început cu șanse mici. Tăriceanu și Dragnea au relații personale destul de bune și o viziune relativ asemănătoare despre „dezvoltare și democrație”.
Liberalii au fost încurajați să se gândească la o guvernare de dreapta de Klaus Iohannis și de faptul că problemele juridice pe care le are președintele social-democraților, Liviu Dragnea, îl fac incompatibil cu funcția de prim-ministru.
Mai mult decât atât, PNL a descoperit în Regulamentul Camerei Deputaților o prevedere care precizează că alegerea unui deputat poate fi invalidată dacă respectivul a fost condamnat definitiv pentru fraude legate de derularea procesului electoral. Liderul PSD a fost condamnat în această primăvară la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012, motiv pentru care potrivit Legii 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, nu poate ocupa un loc în viitorul executiv.
Liviu Dragnea și colegii lui social-democrați susțin însă că Regulamentul Camerei se referă la fraudarea alegerilor la care parlamentarul învinuit ar fi luat parte. În schimb toate partidele, care se pregătesc deja să intre în opoziție, au anunțat că vor vota împotriva validării mandatului de depuat pe numele Livu Dragnea. Voturile acestora vor fi insuficiente, fiindcă PSD și ALDE au împruenă 54% din mandatele noului Legislativ. Ceea ce nu oferă, totuși, siguranță până la capăt, fiindcă președinta interimară a liberalilor, Raluca Turcan a spus că PNL va sesiza Curtea Constituțională dacă mandatul de deutat al lui Dragnea va fi declarat legal.
Validarea deputaților și senatorilor aleși duminica trecută va avea loc marți, dar PSD va anunța numele premierului abia miercuri, la ieșirea de la consultările cu președintele Klaus Iohannis.
Dacă viitorul premier nu va fi Liviu Dragnea, așa după cum sugerează toate declarațiile acestuia, atunci există toate șansele ca România să aibă un guvern înainte de Crăciun.
