Cel mai important lucru pe care l-a spus FMI despre amnistia intenționată de guvernarea de la Chişinău e că ea ar veni „în contradicţie” cu înţelegerile dintre guvern şi fond. Comentariul aparţine Arminei Khachatryan, reprezentantul permanent al FMI in Moldova, care însă a folosit cuvântul „aparent” atunci când a vorbit despre aceste contradicţii. În forma în care a fost votată, amnistia „va periclita” şi măsurile de combatere a corupției, a mai spus Armina Khachatryan.
Reprezentantul FMI a sugerat guvernului să se concentreze mai bine pe îmbunătăţirea administrării fiscale, dacă vrea să lupte cu plăţile neformale.
Ca şi BM cu o zi mai devreme, în reacţia căreia s-a putut vedea şi un avertisment voalat cu nereluarea suportului financiar pentru Chişinău în caz că obiecțiile rămân fără răspuns, reprezentantul permanent al FMI trage linie şi spune: legea trebuie substanţial revizuită.
Criticile celor doi donatori, împărtășite şi de Delegaţia UE, au venit la o zi după ce speakerul democrat Andrian Candu, unul din autorii propunerii, ne spunea într-un interviu că legea nu va fi adoptată decât după expertizarea ei de către FMI.
În viziunea fostului ministru de finanţe Veaceslav Negruţă, ceea ce ar trebui să urmeze acum e retragerea iniţiativei:
„Pentru oricine cunoaşte limbajul FMI, mesajul este simplu: proiectul trebuie să fie retras. Pentru că el este în conflict cu memorandumul FMI, dar şi cu angajamentele RM în domeniul combaterii corupţiei. Impresia mea este că mesajul BM de ieri a fost distorsionat de anumiţi oficiali, de aceea, FMI a ţinut să vină cu un avertisment repetat.”
Deputatul democrat, Sergiu Sârbu, care şi-a pus şi el semnătură pe iniţiativa respectivă înainte ca ea să ajungă în parlament, unde a şi fost trecută de prima lectură, nu vede motive, însă, pentru retragerea definitivă a proiectului:
„Nu cred că ar trebui să renunţăm. Ar trebui să eliminăm temerile, neclaritățile. Deoarece stimulările fiscale pot da un impuls economie. Doar că nu trebuie să ne grăbim să o adoptăm în lectură finală. Dacă va trebui, vom lucra şi două, şi trei, şi patru luni, ca să iasă un proiect bun. Partenerii par să se fi informat din reacţiile publice pripite, de asta şi vrem expertiză calificată.”
Până acum, criticii amnistiei, numită oficial „legea liberalizării capitalului şi stimulării fiscale” au găsit diverse explicaţii pentru dorinţa autorităţilor de a o promova, chiar cu riscul pierderii suportului financiar extern, de la noile reguli privind integritatea, ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie şi vor prevedea pentru prima dată inclusive confiscarea averii nedeclarate sau declarate nu până la capăt de demnitari şi funcţionari, până la încercarea celor implicaţi în furtul miliardului de a-l „repatria” şi pune la adăpost, în spatele unei justiții subordonate politic. Reprezentanţii puterii au negat cu hotărâre acest gen de alegaţii, spunând că bunurile provenite din activităţi infracţionale, inclusiv de genul celor ce au condus la furtul bancar, nu pot şi nu vor fi legalizate în baza acestei legi.
