Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, despre cum a fost anul 2016 pentru presa din Republica Moldova.
Europa Liberă: Anul 2016 – cum a arătat el pentru presa din Republica Moldova?
Nadine Gogu: „În general a fost un an dificil pentru jurnaliști, pentru organizațiile de media. Și asta, pentru că nu s-au produs mari schimbări, deși noi de mulți ani vorbim despre necesitatea intervenției pe anumite segmente, inclusiv în ceea ce ține de cadrul legislativ. În 2016 nu s-a întâmplat nimic care să schimbe starea de lucruri în bine.
Mă refer aici și la Codul Audiovizualului, care a figurat în programul de activitate a Guvernului din ultimii ani și figurează în continuare ca o prioritate. Însă acesta a fost votat doar în prima lectură, iar după aceasta procesul s-a stopat. Noi îi spunem noul Cod al Audiovizualului, dar de fapt este unul mai vechi, a fost elaborat acum șase ani.
Și de atunci, în urma mai multor discuții, inclusiv în cadrul Comisiei parlamentare de profil, au venit sugestii de amendamente la acest nou Cod. Doar că după votarea în prima lectură procesul s-a stopat și chiar dacă am așteptat în toamnă, ținând cont că au fost și alegeri, cred că anul acesta nu se va rezolva nimic. Sperăm mult să se întâmple la anul, deși sunt sceptică, pentru că observăm că există anumite grupuri de interese care nu sunt interesate să-l voteze în felul în care este acum.
A rămas nerezolvată și problema concentrării mass media. Din partea Parlamentului au venit anumite idei și proiecte de legi, doar că nu știu de ce s-a mers în continuare și s-a insistat pe formule care sunt în contradicție cu standardele europene, pentru că conțin termeni ce prevăd interzicerea anumitor posturi pe teritoriul Republicii Moldova care vin din afara țării.
Deputații ar fi putut să reformuleze în așa fel încât să avem prevederi care să ofere mai multe prerogative Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru ca acesta să întreprindă măsuri față de acele posturi care vin în contradicție cu legislația locală. În Statele Baltice, de exemplu, atunci când unele posturi care sunt retransmise din afară contravin legislației locale, le este retrasă licența sau dreptul de a fi retransmis pentru o anumită perioadă de timp.
La noi acum CCA se plânge adesea că nu are suficiente prerogative, că nu are suficiente drepturi și pârghii ca să poată influența situația. Am putea, prin anumite prevederi din noul Cod să oferim CCA astfel de prerogative.
Vorbind despre concentrarea mass media, pot spune că este o problemă care este menționată nu doar de noi aici, la nivel local. Dar de fiecare dată când se discută despre independența presei, libertatea presei și partenerii externi de dezvoltare pun aceleași probleme și vorbesc inclusiv despre concentrarea presei.
Guvernanții noștri au încercat să rezolve și au adoptat niște modificări la Codul Audiovizualului, care, de fapt, nu au făcut însă decât să conserve lucrurile. Pentru că a fost redus numărul de licențe pe care poate să le dețină o entitate fizică sau juridică, doar că se păstrează licența până la expirarea ei – până în 2020 sau 2022. Adică cei care au obținut deja licențele își păstrează în continuare drepturile.
Și efectele concentrării le vedem acum în acțiune. Pentru că anul acesta, fiind un an electoral, am văzut foarte bine ce s-a întâmplat în acele media care aparțin anumitor proprietari. Multe posturi de televiziune s-au comportat ca posturi de partid.”
Europa Liberă: A propos, Centrul pentru Jurnalism Independent pe care îl conduceți, împreună cu Asociația Presei Independente, au monitorizat această perioadă de campanie electorală. Cum s-au văzut aceste efecte ale concentrării mass media?
Nadine Gogu: „Noi am văzut nu doar în timpul campaniei – de fapt, remarcasem înrăutățirea situației începând din primăvară, atunci când s-a știut când vor avea loc alegerile prezidențiale. De atunci a început „mobilizarea generală”, când mai multe media și-au concentrat eforturile pe promovarea activităților anumitor partide, în funcție de cine era în spatele lor.
În felul acesta, noi avem posturi de televiziune, radiodifuzori, care promovează agenda politicienilor și mai puțin agenda publică.
Este grav, după mine, pentru că asta înseamnă că utilizând frecvențele statului, care sunt un bun comun al nostru, al tuturor, acești politicieni își promovează agenda lor. Și fac lucrul acesta cu acordul tacit al autorității de reglementare, care de altfel este controlată de aceeași politicieni.
Și în felul acesta este un cerc vicios până la urmă. Ceea ce s-a întâmplat în această campanie demonstrează că CCA-ul de fapt nu-și îndeplinește rolul și nu este garantul nostru, al consumatorilor de media. Acesta s-a preocupat mai mult de interesele patronilor de media.”
Europa Liberă: Și în felul acesta informația obiectivă care trebuie să ajungă la ascultători și la telespectatori și în baza căreia aceștia trebuie să voteze informat, se transformă de fapt în propagandă. Acest aspect al propagandei – interne și externe – cum l-ați simțit anul acesta?
Nadine Gogu: „Vorbind despre propaganda internă, aceasta s-a simțit foarte bine în timpul campaniei electorale. Am avut buletine la unele posturi de televiziune care erau pline de informații propagandistice, foarte multe știri manipulatorii, am avut parte și de foarte multe știri false în această campanie – trebuie să o spunem.
În această campanie este prima dată când lucrurile au stat atât de prost – din cele 12 posturi pe care le-am monitorizat, șapte au avut un comportament absolut dezechilibrat, au făcut partizanat deschis. Nici nu era nevoie de monitorizări pentru a ne da seama că anumite posturi au fost implicate masiv în promovarea anumitor concurenți electorali.
Și nu am avut informație care să ne ajute pe noi, alegătorii, să înțelegem mai bine cu ce vin acești concurenți în alegeri, care sunt programele lor electorale, ce își propun să facă. Pentru că cam toată campania s-a axat fie pe denigrarea unor concurenți, a trecutului acestora, fie pe certuri, pe diferite zvonuri, bârfe.
Chiar și în timpul dezbaterilor nu am avut parte de dezbateri profesioniste care să ne ofere suficientă informație ca să înțelegem pentru cine să votăm.”
Europa Liberă: Presa în situația aceasta pare să se transforme într-un mecanism de manipulare. Dvs. nu simțiți că presa, jurnalismul începe să piardă din încrederea populației, din obiectivitate? Și ce credeți că se poate face în situația aceasta?
Nadine Gogu: „Într-adevăr, presa începe să piardă din credibilitate și asta vedem din ultimele Barometre ale opiniei publice. Pentru că ani la rândul mass media era unul dintre actorii care se bucurau de cea mai mare încredere în rândul populației, era pe locul doi după biserică. Acum însă începe să cadă, este deja pe locul trei și eu nu exclud că în câțiva ani putem ajunge și mai jos. Pentru că oamenii, o parte dintre ei, au început să gândească critic și ei înțeleg că media manipulează, nu doar informează. Nu toți, din păcate. Și am văzut în aceste alegeri că mulți oameni nu au gândit critic, pentru că au „înghițit” tot ceea ce li s-a oferit de pe ecrane.
Acele eforturi pe care le fac anumite organizații neguvernamentale ca să crească gradul de gândire critică sunt totuși prea puține și mici deocamdată. Sperăm că în următorii ani acest lucru se va schimba.
Dar oricum, prin faptul că această credibilitate scade putem conchide că oamenii încep a gândi critic și asta ar trebui să-i pună pe gânduri pe jurnaliști, pe editori, manageri de presă. Pentru că fiecare, când deschide o sursă media, are o strategie, un business plan. La noi, politicienii vin cu anumite gânduri – este clar că presa nu este o afacere, ei o întrețin artificial pentru a putea ajunge la electorat. Și deocamdată o fac cu succes, reușesc să ajungă. Dar dacă oamenii vor gândi critic, nu vor mai putea ajunge la ei.”
Europa Liberă: În concluzie, în 2016 presa a devenit mai liberă în Republica Moldova sau, din contra, mai puțin liberă?
Nadine Gogu: „Eu sunt sigură că următoarele rapoarte de țară cu privire la libertatea presei în Republica Moldova vor arăta mai rău decât precedentele. Pentru că nu s-au întâmplat mari lucruri pe anumite segmente unde trebuia să se intervină - și segmentul accesului la informație, și segmentul concentrării mass media, și segmentul îmbunătățirii cadrului legislativ. Nu au fost create condiții adecvate pentru a susține presa care are nevoie de susținere din partea statului ca să poată exista. Sunt mult mai multe lucruri care afectează raitingul de țară.
Cu siguranță, mai avem foarte mult de lucru. Și anul trecut, la Forumul Mass Media, am punctat multe lucruri care urmau să fie rezolvate. Nu s-a întâmplat. La ediția a doua a Forumului Mass Media, anul acesta, la fel, s-a făcut o foaie de parcurs care săptămâna aceasta a fost lansată. Au fost aceleași probleme de anul trecut, plus s-au mai adăugat altele noi.
Sperăm ca măcar o parte, în anul care vine, să fie rezolvate. Sperăm că Legea cu privire la accesul la informație să fie modificată, pentru că este în Parlament, a fost adoptată în prima lectură, urmează a doua lectură. Sperăm ca în sfârșit acest Cod al Audiovizualului să fie adoptat. Sperăm să se facă și alte lucruri, pe alte segmente, despre care am vorbit nu o dată, astfel încât să ne asigurăm că spre sfârșitul anului viitor lucrurile se vor schimb cât-decât.
În caz contrar, dacă rămânem în situația actuală de status-quo, vom vorbi la nesfârșit despre situația pe care o avem. Și e trist. Autoritățile mimează, și am spus-o nu o dată, spun că sunt deschise, vor să colaboreze. Când vine vorba în practică să schimbăm ceva, nu se întâmplă.
Noi facem presiuni din partea noastră, din interior. Dar eu știu că există și presiuni din exterior. Pentru că libertatea de exprimare, libertatea presei figurează întotdeauna pe agenda oricăror întâlniri la nivel înalt care au loc fie aici, fie în afară țării – la Bruxelles sau în alte părți. Pentru că este un aspect foarte important – nu poți să vorbești despre democrație atâta timp cât nu ai o presă liberă.
