O săptămână a mai rămas până la prima vizită în străinătate a lui Igor Dodon în calitate de președinte al Republicii Moldova. El va merge la Moscova în perioada 16-18 ianuarie. Astăzi, Kremlinul a confirmat prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov că Dodon va fi primit de președintele rus Vladimir Putin. În așteptarea unei eventuale oglindiri a momentului în presa străină, corespondenta noastră a însumat ecourile bilanțului de până acum al noii președinții moldovene.
Kievul trebuie să ia mai multă luare aminte la acțiunile noului președinte moldovean Igor Dodon, scrie politologul Evgheni Magda într-un articol publicat de agenția de informații ucraineană UNIAN. După părerea lui Magda, întâlnirea lui Dodon cu liderul din stânga Nistrului Vadim Krasnoselski pe 4 ianuarie nu e un semnal deloc bun, atâta timp cât: „Rusia încearcă să aplice scenariul transnistrean asupra Ucrainei”, pentru a-i limita suveranitatea”. Nici faptul că Dodon l-a demis pe ministrul apărării Anatol Șalaru și a încercat să-i revoce cetățenia moldoveană fostului președinte român Traian Băsescu nu trebuie trecut cu vederea. „Autoritățile de la Kiev ar trebui să stabilească relații bune atât cu guvernul moldovean, cât și cu Parlamentul”, scrie Evgheni Magda.
Analistul Eugene Chausovsky scrie într-un raport publicat de centrul analitic Stratfor că în 2017 Rusia își poate recâștiga influența în țările post-sovietice ce și-au vocalizat aspirațiile europene sau pro-NATO, cum ar fi Moldova, Ucraina și Georgia, respectiv. „Aceste țări își vor reevalua relațiile cu Federația Rusă în anul care vine”, scrie Chausovsky. Alegerea unui candidat pro-rus în fotoliul de președinte al Republicii Moldova doar confirmă acest lucru, conchide expertul american.
Corespondenta Anna Jdanova, pentru portalul online azer Haqqin, scrie că problemele pentru Dodon au apărut chiar din primele zile ale președinției sale. Este fostul lider al celui mai mare partid de opoziție, iar acum e de cealaltă parte a baricadelor. „Noul președinte va trebui să mențină un echilibru dificil pe arena internațională. Nu va dori să dezamăgească susținătorii pro-ruși, dar va fi nevoit să-i convingă și pe ceilalți de loialitate Occidentului”, scrie Jdanova.
Politologul Aleksandr Gușcin a declarat pentru portalul analitic rus RUBALTIC că nu se așteaptă la schimbări dramatice a vectorului extern moldovean cu venirea lui Dodon. Deși împuternicirile președintelui sunt limitate, Gușcin prognozează discuții mai frecvente pe tema reglementării transnistrene. „E posibilă o detensionare a relațiilor comerciale cu Rusia, însă nu cred că Moldova se va reorienta definitiv spre piața estică”, afirmă politologul Aleksandr Gușcin.
„Moscova va deveni puntea dintre Chișinău și Tiraspol în reglementarea transnistreană” - așa este intitulat un articol publicat pe site-ul ziarului rus Izvestia. Autorul Aleksei Zabrodin spune că la întâlnirea lui Igor Dodon cu președintele rus Vladimir Putin de peste o săptămână acest subiect va sta în capul mesei. „Regiunea transnistreană e un punct dureros pentru Moldova, iar Dodon încearcă să abordeze această problemă altfel decât predecesorii săi”, se scrie în articol.
Într-o analiză publicată în revista Vanity Fair, autorul Peter Savodnik meditează asupra diverselor pârghii de influență ale președintelui rus în regiune. „Rusia lui Putin seamănă haos unde e posibil, iar apoi caută să profite de pe urma haosului”, afirmă Savodnik.
În „Ghidul pesimiștilor pentru anul 2017”, realizat tradițional la începutul anului de publicația newyorkeză Bloomberg, experții scriu că influența partidelor politice pro-ruse în unele țări, precum Moldova, Bulgaria și Estonia „ar putea fi cea mai mare amenințare la adresa stabilității politice la nivel mondial în 2017”.
