Deputat PSRM și fost ambasador al Moldovei la Moscova, Andrei Neguţa va fi de la 1 februarie consilier pe probleme de politică externă al președintelui Igor Dodon. Neguța va face parte din delegația moldoveană care se va afla între 17-18 ianuarie la Moscova. Pe agenda vizitei se află și o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin.
Andrei Neguța: „Au fost perioade când colaborarea politică, economică, culturală era mai bună. Acum suntem într-o perioadă când declaraţii sunt că avem o cooperare, că nu a avut loc nicio diminuare în domeniile acestea, însă real se simte. O simte cetăţeanul care se află în Federaţia Rusă, o simte agricultorul. Toţi suferim din cauza că progresul de altădată economic, în relaţiile dintre noi şi Rusia astăzi este unul declarativ rămas, dar real – nu.”
Europa Liberă: De ce politicul a afectat relaţiile economice între cele două state?
Andrei Neguța: „Când Chişinăul a început să accentueze şi, probabil, că bine că a considerat că relaţiile noastre sunt în Europa, în Uniunea Europeană, iată atunci trebuia ca diplomaţii, economiştii noştri, conducătorii ţării mult să lucreze cu Federaţia Rusă, cu politicienii de acolo, pentru ca să nu apară incompatibilitatea între vectorul european al republicii noastre şi activitatea noastră în cadrul CSI, inclusiv în relaţiile moldo-ruse. Perioada aceea s-a pierdut atunci.”
Europa Liberă: Dar o apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană înseamnă a te apropia de nişte standarde pe care le cere şi Federaţia Rusă. De ce Moscova ar fi supărată pe acest parcurs european al Moldovei?
Andrei Neguța: „Noi considerăm că s-au introdus embargouri la producţie. Partea rusă vorbeşte despre faptul că au fost introduse taxe vamale, pentru ca ei să se protejeze de reexportul parcă din Republica Moldova, dar real al producţiei agricole din alte ţări, fie că e vorba despre merele din Polonia sau altceva. De aceea, noi am pierdut perioada când trebuia să le răspundem – 2012-2014 – când, dintr-un punct de vedere, la Bruxelles se pregătea pentru semnare Acordul de Asociere, iar în aceeaşi perioadă atenţia faţă de ceea ce venea din Moscova era dată uitării. Şi nu trebuie să spunem că noi suntem absolut drepţi, că Federaţia Rusă a introdus aceste embargouri, ne-a etichetat altfel. În cele din urmă, noi avem mai multă nevoie de Federaţia Rusă. Nu trebuie să pierdem timpul să vedem cine e vinovatul, trebuie ca aceste lacune de la 2012-2014 să fie discutate şi să fie implementate în practica noastră, în aşa fel ca să avem de câştigat.”
Europa Liberă: Federaţia Rusă, totuşi, acceptă producţia din Republica Moldova, dacă există aceste restricţii? Pentru că vinul moldovenesc care se exportă pe piaţa occidentală are acelaşi gust, dacă ar fi exportat şi pe piaţa Federaţiei Ruse.
Andrei Neguța: „Procedura aceasta de determinare a producţiei că este bună, că este conform standardelor, ea cumva durează. În unele cazuri aici se mai adaugă şi politicul. Şi este o oarecare inerţie că pe o piaţă poţi veni mai repede, pe alta, revenirea pe o piaţă veche, poate dura. Însă răspunsul la această întrebare poate fi clar, după vizita care se preconizează a preşedintelui Igor Dodon în Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Care vor fi subiectele de bază pe marginea cărora se va discuta între cei doi lideri de la Chişinău şi de la Kremlin?
Andrei Neguța: „Pot să spun asupra la ce se concentrează partea moldavă. Desigur, în afară de subiectele noastre, vor fi şi cele propuse de Federaţia Rusă. Noi putem numai să presupunem care. Dar noi, domnul Dodon a spus aceasta şi până la venirea în clădirea preşedintelui, şi după aceasta, în primul rând, momentele legate de exportul producţiei moldave, care sunt acele condiţii de revenire, care e gradul de credibilitate că noi putem controla ca să lipsească reexportul acestei producţii din terţe ţări. Şi, în cazul acesta, înseamnă că această revenire poate veni mai târziu. Al doilea moment este în jurul migranţilor moldoveni, statutul lor, 40.000 care se află acasă nu-şi pot cumpăra bilet la tren, la avion, fiindcă vor fi întorşi înapoi. O mare parte de cetăţenii moldoveni, care se află în Federaţia Rusă, demult au încălcat regulamentele Serviciului Federal de Migraţiune referitoare după 90 de zile să revii acasă. Şi este o frică mare că ei liber se pot întoarce acasă. Dar revenirea în Moscova, în oraşul în care se află cetățeanul, nu va fi posibilă. Iată momentul acesta. Şi, desigur, momentele legate de protecţia socială a lor. Ei acolo lucrează, nimeni nu le consideră anii aceştia ca stagiu la pensie, nu au loc defalcări sociale ş.a.m.d. Iată blocul acesta, pe care îl putem numi migranţi, va fi propus de partea moldavă să fie discutat.”
Europa Liberă: Majoritatea parlamentară care guvernează Republica Moldova şi instituţia prezidenţială se pare că văd diferit felul cum ar trebui să fie gestionat dosarul cooperării moldo-ruse. Faptul că există opinii diferite va ajuta sau va încurca ca această relaţie moldo-rusă să fie în interesul ambelor state?
Andrei Neguța: „Totuşi, are loc o apropiere. În cele din urmă, pauza mare în nepromovarea, nepregătirea şi convocarea comisiei mixte interguvernamentale parcă e în trecut. La sfârşitul lui noiembrie la Moscova a avut loc această şedinţă a comisiei mixte. Materialele ei, de asemenea, vor fi discutate de doi şefi de state la întrevederea aceasta. Mie mi se pare că este depăşită situaţia aceasta negativă, pauza aceasta mare care a fost. Este nevoie de unele aprecieri ale şefilor de state şi noi vom putea merge, indiferent de poziţiile acestea. Mult va însemna, pentru Federaţia Rusă, desigur, mai mult, este o ţară prezidenţială, unde cuvântul preşedintelui este mare, iar în cazul revenirii la noi acasă a acestei delegaţii cu mesaje bune în domeniul economic, cred că bunul simţ va fi deasupra acestor intenţii de la cine vine ameliorarea situaţiei. Dacă vine de la unul e rău, dacă vine de la altul – e mai bine. Deocamdată, consider că va fi destul dacă precizările acestea ai doi şefi de state referitoare la materialele comisiei mixte interguvernamentale din 29 noiembrie vor fi făcute şi atunci vom activa altfel în domeniul economic, mai bine.”
Europa Liberă: Dar există o explicaţie de ce un membru de guvern nu face parte din componenţa delegaţiei prezidenţiale?
Andrei Neguța: „Au loc nişte precizări acum a acestor momente. A avut loc o întrevedere, domnul Pavel Filip a fost primit de preşedintele Dodon. Nu pot spune multe despre această întrevedere, însă, în rezultatul ei, noi nu am propus candidaturi de membri ai guvernului, iar guvernul nu a venit cu aceste propuneri. În acest caz s-a considerat necesar că ambasadorul nostru, Dumitru Braghiş, ministrul-consilier Nicolae Mîinea de la ambasada de la Moscova, să fie doi diplomaţi ca reprezentanţi ai statului, ai guvernului să fie incluşi în componenţa delegaţiei.”
Europa Liberă: Ce loc va ocupa soluţionarea problemei transnistrene în cadrul acestui dialog între Igor Dodon şi Vladimir Putin?
Andrei Neguța: „Acest subiect, de asemenea, planificăm să îl discutăm. Suntem siguri că şi partea rusă ne va propune. Nu întâmplător consilierul preşedintelui pentru reintegrare, Vasile Şova, care este un bun specialist în acest domeniu, este membru al acestei delegaţii. Desigur că aici noi considerăm că, în primul rând, Federaţia Rusă are nevoie de anumite precizări. Se are în vedere nivelul de discuţie ruso-american care este cauzat de venirea unui nou preşedinte, inaugurarea lui şi primele discuţii telefonice, întrevederi sunt necesare Federaţiei Ruse pentru a înţelege ce schimbări geopolitice se poate de aşteptat în regiunea noastră. Aici mă refer, în primul rând, la apropierea sau oprirea NATO de frontiera rusă. Momentele acestea tot au o importanţă destul de mare pentru a începe soluţionarea problemei transnistrene.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că poate fi găsită o soluţie pentru problema transnistreană, dacă ajung la un compromis, consens Moscova şi Washingtonul?
Andrei Neguța: „Da. Momentul acesta poate grăbi, accelera soluţionarea problemei transnistrene, este o parte componentă. Şi a doua, desigur, e internă, relaţiile noastre cu Moscova, atitudinea între Chişinău şi Tiraspol. S-a făcut primul pas prin întrevederea aceasta de foarte mulţi criticată, însă cei care consideră că noi trebuie să soluţionăm, să unim cele două maluri ale Nistrului, aceasta nu este posibil de făcut fără întrevederi.”
Europa Liberă: E posibil ca la Moscova să fie deschis un oficiu care s-ar compara cu un consulat al regiunii transnistrene?
Andrei Neguța: „Nu. Nu aş opera cu termeni internaţionali, cu termeni din Convenţia de la Viena.”
Europa Liberă: Se zice despre un oficiu al aşa-zisului lider de la Tiraspol.
Andrei Neguța: „Noi nu considerăm momentul acesta oportun. Dacă noi ne vom concentra atenţia la soluţionarea problemelor dintre Chişinău şi Tiraspol, nu va fi necesar de deschis acest oficiu. Momentul de deschidere a reprezentanţei – nu. Aceasta ne îndepărtează şi nu pune accentul pe necesitatea conlucrării astăzi, pentru a determina statutul Transnistriei în componenţa Republicii Moldova.”
