Președintele Vladimir Putin și-a exprimat speranța că vizita la Moscova a președintelui Igor Dodon va impulsiona relațiile moldo-ruse „pe toate direcțiile”. La rândul său, Igor Dodon și-a exprimat speranța ca relațiile bilateral să-și recapete caracterul lor strategic. În ultimii ani, Rusia a impus taxe și embargo-uri pentru majoritatea exporturilor moldovenești, în timp ce Chișinăul s-a apropiat de Uniunea Europeană. Chișinăul spune că embargourile rusești sunt motivate politic, în timp ce Moscova susține că în felul acesta s-ar proteja de reexporturile europene prin R.Moldova. Declaratiile celor doi sefi de stat sunt analizate de Andrei Popov, fost adjunct de la externe.
Europa Liberă: După această întrevedere a domnului Igor Dodon cu domnul Vladimir Putin, dosarul moldo-rus va cunoaşte evoluţii speciale?
Andrei Popov: „Nivelul şi intensitatea întâlnirilor pe care preşedintele Dodon le are la Moscova sunt fără precedent pentru ultimii nouă-zece ani de zile şi este un program foarte plin, bogat. Dar acest lucru nu înseamnă că automat relaţiile dintre Moscova şi Republica Moldova ca stat vor ajunge la alt nivel. Ele au ajuns la alt nivel între Moscova, Federaţia Rusă şi preşedintele Dodon şi, poate, Partidul Socialiştilor, dar nu neapărat acest lucru înseamnă şi pentru Republica Moldova. Constat că preşedintele Dodon, în modul de organizare şi desfăşurare a vizitei, a ratat ocazia să fie ceea ce a promis că va fi – preşedintele întregii ţări, al tuturor moldovenilor, şi al celor care l-au votat, şi al celor care nu l-au votat. Constat în componenţa delegaţiei exclusiv activul Partidului Socialiştilor şi niciun reprezentant al puterii executive, singura putere, de fapt, care are pârghiile necesare pentru a realiza orice înţelegeri convenite cu conducerea Federaţiei Ruse. Am remarcat în discursul la conferinţa de presă preşedintele rus oarecum jenant a specificat că la aceste negocieri au participat conducătorii instituţiilor şi ministerelor ruseşti, nu a spus din ambele părţi. Este regretabil că nici măcar în procesul consultărilor şi pregătirilor pentru această vizită importantă nu au fost antrenaţi miniştrii de resort, economiei, externe, viceprim-ministrul responsabil de dosarul reintegrării.”
Europa Liberă: În prezenţa domnului Vladimir Putin, Igor Dodon a declarat că se deschide o filă nouă în relaţia moldo-rusă. Dar cum poate fi deschisă această pagină de un preşedinte care reprezintă, totuşi, o ţară cu un regim parlamentar?
Andrei Popov: „Anticipez faptul că în viitorul apropiat Federaţia Rusă ar putea anula anumite acţiuni unilaterale impuse cu câţiva ani în urmă împotriva exportatorilor moldoveni. Ar putea îmbunătăţi regimul şederii şi condiţiile pentru migranţii moldoveni în Federaţia Rusă. Dar avansarea dosarului moldo-rus la un alt nivel calitativ presupune cooperarea nu între preşedinte şi un stat, dar între două state. Şi Igor Dodon ar fi trebuit să facă primul pas, poate, să încerce să invite guvernul şi executivul, ca împreună să lucreze, ceea ce nu a făcut.”
Europa Liberă: Dacă Federaţia Rusă reuşeşte să anuleze restricţiile, să îmbunătăţească condiţiile de şedere a moldovenilor aflaţi la muncă în Federaţia Rusă, aceasta ar trebui interpretat ca un avans pentru Igor Dodon în eventualitatea ca la alegerile parlamentare din 2018 să câştige partidul pe care l-a condus până nu demult, Partidul Socialiştilor? Iar după aceasta el ar putea să anuleze Acordul de Asociere cu UE, dacă iese învingător în acel scrutin.
Andrei Popov: „În pofida faptului că formal Igor Dodon a renunţat la poziţia de preşedinte de partid, dar comportamentul lui în pregătirea şi în desfăşurarea acestei vizite doar mă convinge că el se poartă ca preşedinte de partid şi pune în capul listei nu interesele naţionale, dar interesele de partid. Şi Federaţia Rusă, încurajată oarecum de aceste promisiuni de a anula Acordul de Asociere, de a întoarce Moldova spre Rusia, pare să fi decis să îl susţină în continuare pe preşedintele Dodon, astfel încât, eu cred că în viitorii doi ani de zile vom asista la o poziţionare către următoarele alegeri la nişte eforturi de a se victimiza, de a arăta că preşedintele doreşte să facă ceea ce vor oamenii sau anumite segmente din societate, dar nu este lăsat de majoritatea parlamentară. Care şi ea este asociată în mintea multor moldoveni cu corupţia şi instituţii capturate. Igor Dodon este jucător de cursă lungă, câştigarea fotoliului prezidenţial este doar o etapă. Următorul pas vizează câştigarea majorităţii în Parlament. Anume acestui obiectiv pare că a şi decis deja Igor Dodon să-şi subordoneze acţiunile şi politica până la scrutinul parlamentar.”
Europa Liberă: El a anunţat că va merge la început de februarie la Bruxelles. E bine să faci declaraţii precum că, dacă vei avea majoritate în Parlament ,vei anula Acordul de Asociere a Moldovei cu UE, Occidentul fiind cel mai mare donator de asistenţă pentru modernizarea Republicii Moldova?
Andrei Popov: „Anularea Acordului de Asociere nu înseamnă revenirea la regimul anterior de preferinţă autonome asimetrice. Înseamnă revenirea la un regim normal, fără niciun fel de privilegii, în care exportatorii moldoveni care abia-abia penetrează piaţa europeană vor trebui să plătească taxe de import mult mai mari, care vor face prohibitivă această piaţă pentru foarte mulţi producători din Republica Moldova. Da, noi încă nu am valorificat toate avantajele pe care Acordul de Liber Schimb ni le oferă nouă, dar am început procesul de pregătire. Să opreşti acest proces la mijloc de drum înseamnă să loveşti în interesele propriilor tăi producători frontal. Şi mai sper încă că responsabilităţile, care derivă din înalta funcţie obţinută de către Igor Dodon, îl vor încuraja să fie mai mult om de stat şi mai puţin politician care e axat doar pe promovarea unor interese de partid.”
Europa Liberă: El a reconfirmat poziţia că NATO s-a grăbit să deschidă un oficiu de informare la Chişinău şi a promis să ceară Alianţei Nord-Atlantice să recunoască neutralitatea Republicii Moldova. Poate să o facă? Şi ce răspuns ar putea să obţină?
Andrei Popov: „Neutralitatea este un alt subiect excesiv de ideologizat în discuţiile publice din Republica Moldova. Şi neutralitatea Republicii Moldova, şi transformarea politicii de neutralitate într-o politică activă, modernă, similară, bunăoară, cu cea a Austriei sau a Finlandei este de natură să ajute la armonizarea intereselor Republicii Moldova şi ale Federaţiei Ruse. Dar aceasta trebuie să fie o acţiune suverană a Republicii Moldova, care să vină din voinţa noastră, nu să fie o condiţie impusă din exterior. NATO nu este acea instituţie agresivă, acel bloc agresiv despre care ne vorbea timp de 50 de ani ziarul „Pravda”. NATO este o alianţă politico-militară şi în raporturile cu Republica Moldova nu are niciun interes să ne atragă pe noi artificial în această alianţă. Dar maniera radicală, ideologizată anti-NATO, în care, mi se pare, Igor Dodon promovează obiectivul consolidării neutralităţii Republicii Moldova, doar subminează ceea ce el spune că îşi doreşte – o Moldovă neutră şi în afara blocurilor militarea. În lumea modernă poţi să avansezi pe integrarea europeană, fără să devii membru NATO şi poţi, fiind stat neutru, să participi activ la diverse operaţiuni de menţinere a păcii şi să beneficiezi de programe de asistenţă din partea NATO în domeniul mediului înconjurător, ştiinţei, cercetării.”
Europa Liberă: Referitor la soluţionarea conflictului transnistrean, după întrevederea Dodon-Putin credeţi că se va aduce ceva nou în identificarea unei soluţii durabile pentru această criză?
Andrei Popov: „Dodon şi Rusia, ştiind că nu au pârghiile necesare, nu vor pedala pe această temă. Mai degrabă, şi aici ar putea să fie o deschidere şi, poate, o ultimă fereastră de oportunitate şi o platformă de cooperare între executiv, Parlament şi Preşedinţie, se foloseşte contextul actual pentru a promova contactele şi discuţiile dintre conducătorii de la Chişinău şi Tiraspol şi restabili mecanismele de conlucrare, şi restabili încrederea care se pierde între cele două maluri. Aici eu nu cred că Moscova va încerca, neavând niciun fel de şanse de succes, să împingă o soluţie. Mai degrabă, se va regulariza contactul Dodon-Krasnoselski şi acest contact va fi, iarăşi, capitalizat politic pentru a întări şi îmbunătăţi perspectivele câştigării parlamentarelor de către Partidul Socialiştilor, condus, de facto, în continuare de preşedintele Moldovei.”
Europa Liberă: Deci, nu se va reveni la planul Kozak sau la federaţie, confederaţie, federalizare?
Andrei Popov: „Eu cred că acest pericol pentru următorii doi ani de zile nu există. Ideea federalizării este extrem de discreditată în Republica Moldova şi preşedintele Dodon, neavând pârghiile necesare în Parlament, nu va risca să o promoveze. Dar nu se ştie în ce măsură Igor Dodon va reuşi să demonstreze că este un preşedinte suveran, care acţionează, în primul rând, în interesul propriei ţări şi nu va încerca să facă anumite concesii, mulţumind statul care îl ajută în continuare să-şi menţină poziţiile în spaţiul public moldovenesc.”
Europa Liberă: În concluzie, Kremlinul nu adânceşte şi mai mult divizarea societăţii moldave, încercând să edifice un fel de relaţie moldo-rusă cu preşedintele Dodon, iar pe de altă parte, o altfel de relaţie cu executivul şi Legislativul de la Chişinău?
Andrei Popov: „Autorii şi arhitecţii procesului de divizare a societăţii nu sunt în afara Republicii Moldova, dar sunt în interiorul Republicii Moldova. Şi ei joacă pe această confruntare dintre preşedinte şi guvernare pentru a schimba accentele discuţiei publice şi a distrage atenţia de la problemele care ţin de justiţie, corupţie, instituţii capturate la subiecte geopolitice şi identitar simbolice. Preşedintele Dodon prin acţiunile sale recente doar contribuie la crearea acestui sistem bipolar dintre, pe de o parte, putere „pro-europeană”, „pro-interes naţional”, declarativ pro-interes naţional şi integrare europeană şi, pe de altă parte, preşedinte pro-Rusia, anti-Europa, pentru a crea mult zgomot, multă tensiune şi a marginaliza forţele de opoziţie pro-europeană care vor fi impuse să aleagă: „Ori susţineţi guvernarea care este stavilă în calea câştigării Parlamentului de către socialişti, ori vă jucaţi de-a război hibrid şi vă luptaţi cu guvernarea care, de fapt, este garantul cursului de integrare europeană”. Eu cred că este foarte important ca societatea civilă, cetăţenii, politicienii să fie foarte vigilenţi şi să nu fie atraşi în acest joc din care au beneficiat doar două forţe – socialiştii, pe de o parte, şi guvernanţii, pe de altă parte.”
