Odonanța referitoare la grațiere și ce refritoare la dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu l-ar favoriza în mod direct pe Liviu Dragnea, liderul PSD și al majorității care se află la putere în România.
Ordonanța de urgență privind grațierea, publicată de către ministerul român al justiției, prevede iertarea celor condamnați la închisoare cu pedepse de până la cinci ani, plus ștergerea amenzilor aplicate de instanțe, cu excepția recidiviștilor și a celor care au săvârșit infracțiuni cu violență.
De asemenea, dacă ordonanța va intra în vigoare, se înjumătățesc pedepsele celor care au împlinit 60 de ani, ale femeilor însărcinate, condamnaților cu boli incurabile și persoanelor care au în întreținere copii de până la cinci ani.
Înjumătățirea pedepsei va avea loc indiferent de infracțiunea celor condamnați, deci inclusiv pentru cei pedepsiți pentru viol, pedofilie, crimă sau tâlharie.
Grațierea este justificată de ministrul justiției de la București și de liderii coaliției de guvernământ ca soluție pentru decongestionarea penitenciarelor.
Procurorul general al României Augustin Lazăr susține însă că graţierea nu rezolvă problema criminalităţii și că, potrivit studiilor, majoritatea celor care au fost puşi în libertate recidivează într-un timp foarte scurt.
Șeful Parchetului General mai dă exemplul Franței, unde gradul de ocupare în închisori este de 200%, dar unde nu se vorbește despre eliberarea infractorilor.
În România, ultima grațiere de acest fel a avut loc în 2002, tot sub guvernarea PSD. Acum, însă, miza este mult mai mare, fiindcă majoritatea pedepselor pentru corupție sunt de până la cinci ani de închisoare, iar oamenii influenți care au primit pedepse mai mari, cum este între alții Dan Voiculescu, fondatorul posturilor de televiziune Antena, vor profita de înjumătățirea pedepsei pentru cei de peste 60 de ani, cealaltă jumătate fiind deja executată, dacă adăugăm toate înlesnirile permise de legislația în vigoare.
Șeful senatului de la București, Călin Popescu Tăriceanu a insistat că instituția grațierii funcționează încă din antichitate și că în acest fel poate fi redată „demnitatea” celor condamnați.
Ordonanțele privind grațierea și dezincrimnarea abuzului în serviciu (procurorul-șef de la București spune că cea de-a doua ar putea salva între 25 și 30 de parlamentari) au fost oprite pe moment de Klaus Iohannis, care a apărut miercuri în mod intempestiv la ședința de guvern, pe care, conform Constituției poate să o prezideze. Manifestațiile de miercuri seară împotriva grațierii și pro-DNA - la care au participat aproape 3.000 de oameni la București și alte cîteva sute la Cluj - au fost o altă formă de presiune la adresa puterii.
Dar niciuna dintre televiziunile de știri nu a transmis în direct marșul celor care se tem de o întoarcere în trecutul tulbure al anilor ’90.
Cele mai multe posturi tv fie au deformat realitatea, fie au prezentat extrem de succint evenimentul.
Duminică seara este anunțat un nou protest în Piața Universității din București și în principalele orașe ale României.
Oamenii vor să-și arate opoziția față de ideea grațierii și a dezincriminării abuzului în serviciu, dar vor în același timp să iasă din nou, cum au făcut și miercuri seară, cu pancarte pro-DNA.
Ambasadorul american Hans Klemm a spus joi că Statele Unite o susţin ferm pe Laura Codruţa Kövesi, procuror-şef al DNA, şi toate instituţiile care luptă împotriva corupţiei din România.
Diplomatul american a adăugat că „orice propunere legislativă care contravine consolidării statului de drept îi afectează pe toţi românii, indiferent de preferinţele lor politice”.
Klemm nu s-a referit direct la pericolul grațierii, și nici alți diplomați europeni n-au criticat intențiile puterii de la București, așa cum au făcut-o în 2013, în acea celebră „Marți neagră”, când parlamentul era cât pe-aici să adopte o altă lege a amnistiei și grațierii.
