Printre prioritățile de bază a Ministerului de Interne se regăseşte şi sporirea nivelului de încredere a cetăţeanului în poliţie, iar acest obiectiv poate fi atins pe calea asigurării ordinii publice, combaterii criminalităţii, asigurării siguranţei traficului rutier şi eliminării corupţiei din sistem, a declarat Europei Libere ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan.
Europa Liberă: Cât de mulţumiţi sunteţi dumneavoastră de reforma de care are nevoie Ministerul de Interne? Şi dacă nu cumva şi această noţiune de reformă se compromite pe parcursul implementării?
Alexandru Jizdan: „Probabil, întrebarea aceasta ar trebui să o punem noi oricărui trecător care este în stradă, pentru ei este făcută reforma. Anul 2016 a adus un slogan, ca poliţia, în special, să fie transformată dintr-o putere în coraport cu societatea, într-un serviciu calitativ. Şi, nu în ultimul rând, ca poliţia să se ocupe de problemele societăţii.”
Europa Liberă: De ce atât de greu se apropie poliţia de societate? Ce e la mijloc?
Alexandru Jizdan: „Trebuie de luat în calcul că acest sistem a lucrat altfel timp de zeci de ani. Noi suntem cu nişte reticenţe vechi. Avem în sistem oameni care au moştenit sau mai sunt nişte procedee, nişte tactici învechite, la care am ajuns noi. Şi acum este ultima etapă, o consider eu, a reformei, atunci când încercăm să schimbăm modul poliţiştilor de a gândi. Este greşit perceput atunci când vedem reforma doar prin prisma procurării unor automobile noi, am schimbat uniforma, punem alte geamuri sau vopsim edificiile în altă culoare. Nu. Cel mai greu va fi să schimbăm noi modul de a gândi al celor care funcţionează în Ministerul Afacerilor Interne. Trebuie deja să avem o altă abordare faţă de cetăţeanul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deci, mentalitatea a fost cu iz sovietic?
Alexandru Jizdan: „Da. În Republica Moldova în multe instituţii ale statului se mai lucrează cu nuanţe de tip ex-sovietic. Dar nu tot ce a fost în perioada aceea a fost rău. Şi tocmai pentru a nu greşi noi delimităm ce e bun şi ce e rău pentru cetăţeanul nostru. Fiindcă luăm în calcul
Nu orice funcţionează în străinătate poate funcţiona şi în Republica Moldova...
caracteristica moldoveanului clasic din Republica Moldova, caracterul lui, noi suntem cu cultura noastră. Nu orice funcţionează în străinătate poate funcţiona şi în Republica Moldova. Spun de mai multe ori exemplul acesta, cine poate să spună ce înseamnă urs făcut din mămăligă şi brânză? Doar moldoveanul poate să spună. De aceea, luăm în calcul absolut. Şi vreau să vă spun că în Ministerul Afacerilor Interne noi avem specialişti de talie înaltă, care de sine stătător pot ajusta valorile la nivelul cuvenit.”
Europa Liberă: Pornind de la această mentalitate din societatea moldavă, cum descrieţi dumneavoastră fenomenul infracţionalităţii? S-a vorbit pe parcursul anilor că a fost mereu în creştere, că, criminalii pot fi găsiţi în Republica Moldova. De ce atât de greu scapă Moldova de crime de răsunet?
Alexandru Jizdan: „La finele anului 2015 Institutul de Politici Publice a făcut un sondaj, a întrebat cetăţenii Republicii Moldova, şi acesta este un exemplu elocvent despre ceea ce se întâmplă în mintea moldoveanului: „Spuneţi, vă rog, cum consideraţi în localitatea unde locuiţi situaţia infracţională cum e?”. – „La noi totul este bine”. – „Dar în ţară?” – „În ţară e rău”. Ştiţi de ce? La radio, televiziune auzim doar noutăţi de gen „au omorât, au violat, au furat”. De aceea, în percepţia cetăţeanului din Republica Moldova lucrurile stau rău, dar avem sondaje în care noi calculăm câte infracţiuni se săvârşesc la 10.000 de locuitori în Republica Moldova.
Vreau să vă spun că noi stăm cu mult mai bine chiar decât unele state din Uniunea Europeană, nu suntem în vârful bun al clasamentului, dar nu suntem nici în coada clasamentului. Fonul infracţional este influenţat de starea economică, de aceea, marea parte a infracţionalităţii o constituie partea patrimonială, furturile. Şi, sigur, avem şi partea ce ne caracterizează ca mentalitate. Avem şi un pic de degradare a unei părţi a societăţii. Şi, nu în ultimul rând, consumul de alcool. Cineva spunea că cimitirul de la Doina este cel mai mare cimitir din Europa şi noi consumăm cel mai mult alcool din lume, suntem în vârful unor clasamente.”
Europa Liberă: Sunt nişte indici care vorbesc despre realităţile de aici.
Alexandru Jizdan: „Da. Şi acest consum de alcool provoacă multe rele.”
Europa Liberă: Cetăţeanul aproape că nu are frică de stat pentru că îşi permite evaziune fiscală, e un fenomen răspândit pe larg. V-a reuşit să curmaţi acest lucru?
Alexandru Jizdan: „Astăzi statul este determinat de a combate acest gen de infracţiune – spălarea banilor, evaziunea fiscală…”
Europa Liberă: …contrabanda.
Alexandru Jizdan: „…contrabanda. Tot ceea ce prejudiciază bugetul statului.”
Europa Liberă: Dar cam la cât se estimează aceste prejudicii aduse statului astăzi?
Alexandru Jizdan: „Este vorba despre miliarde de lei, bani care ar trebui să vină în bugetul statului.”
Europa Liberă: De ce moldovenii nu au frică, cei care încalcă, cei care, mai degrabă, preferă să fie certaţi cu statul decât să-şi aducă în ordine activităţile?
Alexandru Jizdan: „Moldoveanul nostru, de exemplu, atunci când se întoarce din Europa tot drumul parcurge cu centura cuplată şi ajunge în Republica Moldova, şi îşi scoate centura demonstrativ, aceasta vorbeşte despre multe. E vorba şi de respect, nu de frică. De aici trebuie să începem. Lumea nu se respectă pe ea. Şi atunci când statul încearcă a interveni, sigur că a intrat în modă de a ieşi la proteste cu orice preţ. Dar trebuie să avem şi conştiinţa naţională, conştiinţa faţă de stat, trebuie să-ţi aduci aportul.
Toată lumea întreabă ce a făcut statul pentru mine? Dar ce ai făcut tu pentru statul acesta? În statele dezvoltate, cum ar fi Germania, există o cultură la nivel de religie, de a denunţa o infracţiune, de a plăti impozitele, de a fi un om al legii. În Republica Moldova, dumneavoastră aţi spus, nu le e frică. Iertaţi-mă, dar atunci statul trebuie să intervină prompt. Şi noi, ca Minister al Afacerilor Interne, vom interveni. Am impresia că nu a fost niciodată o astfel de determinare de a aduce banii în buget.”
Europa Liberă: De ani buni de zile se vorbeşte despre contrabanda cu ţigări. De ce atât de greu se pune stavila acestui fenomen?
Alexandru Jizdan: „Contrabanda cu ţigări, contrabanda cu alcool, alt tip de contrabandă aduce mari beneficii celor care se ocupă cu acest fenomen. Nu ştiu dacă vom vedea finalul la acest flagel, fiindcă cei care se ocupă, dacă nu sunt prinşi, au foarte mari venituri. Unii sunt încarceraţi, sunt documentaţi, sunt puşi la puşcărie, apar alţi oameni care riscă. În toată lumea există contrabandă.”
Europa Liberă: Riscă sau sunt şi cazuri de cârdăşie fie cu vama, fie cu poliţia, fie cu alte instituţii ale statului?
Alexandru Jizdan: „Eu nu exclud faptul cârdăşiei, dar vreau să cred că toată lumea a învăţat lecţia anilor. Şi spuneam, nu e determinare doar cu banii statului, este determinare astăzi de a merge înainte cu Doamne ajută. A fost trasă o linie roşie, Republica Moldova nu mai poate trăi aşa cum a trăit, nu mai poate guverna aşa cum a guvernat. Este timpul oamenilor care vor să facă bine.
Din partea Ministerului Afacerilor Interne dădeam exemplul acesta, atunci când în Canada vine mai multă lume o dată în două săptămâni în faţa unui inspectorat de poliţie şi fac un flashmob prin care mulţumesc poliţiştilor. Atunci când în Republica Moldova vom avea oameni care vor zâmbi în faţa unui poliţist, se vor mândri cu poliţia naţională, vor avea sentimentul de securitate, atunci când vor fi în preajma unui poliţist, eu consider că atunci noi am izbutit ceva. Dar aceasta la general vă spun. Exact aceeaşi este şi pe domeniul contrabandei, combaterii criminalităţii. Sunt multe de făcut şi eu, totuşi, văd lumina în tunel.”
Europa Liberă: Cei care, cum ziceţi dumneavoastră, riscă, de exemplu, să aducă cantităţi mari de droguri sau să tranziteze pe teritoriul Republicii Moldova, de ce încearcă anume statul Republica Moldova?
Alexandru Jizdan: „Vă voi contrazice un pic. Nu doar Republica Moldova. Contrabanda cu ţigări, cu alcool, cu droguri este un fenomen mondial.”
Europa Liberă: Da. Şi e o crimă transfrontalieră.
Alexandru Jizdan: „Este o crimă transfrontalieră. Drogurile tranzitează Republica Moldova şi nu doar Republica Moldova, tranzitează toată lumea. Cei care săvârşesc această infracţiune sunt foarte ingenioşi.”
Europa Liberă: E în puterea dumneavoastră să curmaţi această contrabandă?
Alexandru Jizdan: „Noi depunem tot efortul să combatem acest flagel şi nu numai. Vă dau asigurări, m-aş dezamăgi mult, dacă aş afla vreodată că noi am fost neatenţi sau ne-a trecut ceva pe lângă noi. Fiindcă Republica Moldova nu este destinaţia finală pentru drogurile grele, cocaină, heroină, sunt nişte droguri scumpe.”
Europa Liberă: Dacă vin din Vest, merg către Est şi invers.
Alexandru Jizdan: „Sunt toate căile de destinaţie de unde pornesc şi unde ajung, atât pentru cocaină, heroină, stupefiante, ecstasy sau de origine vegetală. Noi cunoaştem aceste lucruri. Mult mai mult, noi avem Europolul, Interpolul, avem ofiţeri de legătură în aceste subdiviziuni, oameni care zilnic sunt implicaţi în operaţiuni internaţionale şi din când în când noi avem reţineri, succese mari pe acest domeniu. Dar astăzi îi închizi, a doua zi apar alţi doritori de a săvârşi. Este un proces continuu care, cu părere de rău, nu ştiu dacă va avea finalitate vreodată.”
Europa Liberă: Ca ministru de Interne sunteţi mulţumit de felul cum se luptă împotriva corupţiei? Despre aceasta au atenţionat de atâtea ori şi partenerii de dezvoltare, care acordă atâta asistenţă financiară pentru modernizarea statului Republica Moldova. Dumneavoastră astăzi sunteţi mulţumit de rezultatele care se obţin în această luptă împotriva corupţiei?
Alexandru Jizdan: „Corupţia este o boală pentru Republica Moldova, iar fiecare boală trebuie tratată corect. Nu cred că vreodată noi vom termina corupţia, dacă nu vom mări salariile angajaţilor noştri. De aceea, primordial statul, noi, cei care guvernăm astăzi, trebuie să avem grijă mare de salariile angajaţilor noştri.”
Europa Liberă: Dintr-un buget sărac găsiţi bani pentru angajaţi, domnule ministru?
Alexandru Jizdan: „Eu sunt satisfăcut de faptul că noi, totuşi, am obţinut cele 25% din amenzile achitate pentru constatarea contravenţiilor administrative. Sunt circa 44 milioane de lei, bani cu care noi vom mări salariile agenţilor constatatori din Inspectoratul General de Poliţie. Va fi o mărire a salariului semnificativă.”
Europa Liberă: Deci, media salariului astăzi e de 5.000 de lei.
Alexandru Jizdan: „Salariul unui angajat al Inspectoratului General de Poliţie, dacă vreţi, al Inspectoratului General de Patrulare, este în medie de 5.000, 6.000, 7.000. Dacă noi punem în capul mesei principiul meritocraţiei, ne vom ghida doar de principiul meritocraţiei, oamenii care se vor dedica serviciului vor primi şi mai mult. Cel care nu se dedică va primi mai puţin. În aşa mod încercăm să stimulăm angajaţii noştri.
Sper, oamenii vor începe a primi 10.000, 11.000, 12.000, 13.000, 14.000 de lei. Sunt bani, sunt salarii deja europene. În Italia, de exemplu, din ce îmi spun mie colegii, poliţia primeşte 1.000 de euro salariu. Eu consider că pentru Republica Moldova salariul de 10.000-12.000 lei este un salariu care ar permite angajatului să lucreze onest. Şi aici mă întorc înapoi la problema corupţiei, ceea ce aţi spus dumneavoastră, aceasta ne-ar permite să o diminuăm automat.
Spuneam şi partenerilor noştri de dezvoltare, nu consider şi sunt convins că moldovenii nu sunt corupţi genetic. Noi, când ne naştem, nu suntem corupţi, impune sărăcia angajaţii noştri. Aceasta nu este o
Problema mare a statului este corupţia mare...
scuză, salariul mic de a lua mită. Dar consider că, atunci când vom da alte salarii, lumea va refuza şi va dispărea încet şi acest fenomen. Dar este o corupţie mică, până la urmă.
Problema mare a statului este corupţia mare, acolo unde, în rezultatul acestei corupţii, suferă bugetul Republicii Moldova. Când toată lumea va conştientiza şi va începe o luptă sistemică, cred eu, e începută deja, vor veni bani la buget. Şi anul 2016, un an foarte complicat pentru Republica Moldova, a demonstrat că lucrurile se schimbă. Fiindcă şi în condiţiile foarte grele a fost posibil de acumulat două miliarde şi ceva lei mai mult la buget, sunt sigur, cu deblocările finanţării din partea Uniunii Europene şi cu ritmul pe care îl avem noi din 2016, 2017 va fi un an cu mult mai bun pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dumneavoastră la ce sumă estimaţi continuarea reformei în Ministerul de Interne? Câte investiţii ar mai trebui făcute ca să fiţi mulţumiţi?
Alexandru Jizdan: „Succesul mare al anului 2016 pentru Ministerul Afacerilor Interne a fost faptul că noi am convins partenerii noştri de dezvoltare că există dorinţă de a munci, există verticalitate şi există o echipă bună care are capacitatea de a implementa aceste reforme. Noi
Nu avem oameni capabili de a implementa reforme, din cauza salariilor mici...
vorbim de proiecte, noi vorbim despre reforme. Cu părere de rău, instituţiile statului au mai puţină capacitate de a implementa aceste reforme. Nu avem oameni capabili de a implementa reforme, din cauza salariilor mici.
De aceea, în Ministerul de Interne a fost creată o echipă care munceşte doar asupra proiectelor şi noi pe parcursul anului 2016 am convins partenerii noştri că există capacitatea de a munci, o capacitate bună de a munci. De aceea, au fost deblocate toate finanţările pentru Ministerul de Interne, strategia de dezvoltare a poliţiei este un exemplu elocvent pentru toţi. Şi atâţia bani cât va primi acum, prin prisma strategiei, poliţia nu au fost niciodată.”
Europa Liberă: Totuşi, la cât s-ar cifra aceste investiţii de care are nevoie Ministerul de Interne?
Alexandru Jizdan: „Doar Inspectoratul General al Poliţiei urmează să primească 57 milioane de euro. Opt milioane trebuie să meargă la carabinieri. Avem programul SMURD II cu situaţii excepţionale. Banca Mondială este predispusă să ne dea 4,5 milioane de euro pentru procurarea echipamentului la schimbarea condiţiilor climaterice etc., etc.”
Europa Liberă: A propos, pentru că aţi amintit şi despre SMURD, despre dezvoltarea proiectului comun pe care îl are Ministerul de Interne împreună cu Ministerul Sănătăţii, SMURD, vă propuneţi să extindeţi aria activităţii? Pentru că deocamdată sunt privilegiaţi doar cei din nord şi cei din sud.
Alexandru Jizdan: „Aceasta este capacitatea noastră la reacţie. Probabil, nu e vorba de un privilegiu acum, fiindcă s-ar supăra cei din centru. Ideea ar fi ca noi să acoperim întreg teritoriul Republicii Moldova cu servicii din partea SMURD. Este adevărat că suntem într-un dialog continuu cu Ministerul Sănătăţii, în aşa mod ca să nu confundăm şi să nu preluăm noi unele atribuţii de la Ministerul Sănătăţii şi ei de la noi. Dar există astăzi maturitate instituţională, în aşa mod în care noi să găsim limbă comună pentru colaborare, iarăşi, vă spun, pentru a ajunge la un serviciu calitativ medical de descarcerare. Au fost mai multe cazuri în care s-a solicitat ieşirea la faţa locului, în cazul unor accidente rutiere, ieşea 903 şi era nevoie neapărat să vină SMURD. Întârzierile acestea costă uneori.”
Europa Liberă: Pentru ca să diminuaţi gradul de corupţie, au fost instalate camerele video pe arterele naţionale. De ce nu funcţionează actualmente sistemul? Văzusem undeva în presă o investigaţie că, chipurile, s-ar fi blocat, l-aţi fi sistat. Ce s-a întâmplat?
Alexandru Jizdan: „Noi nu l-am blocat. Au fost angajaţi ai Serviciului Tehnologii Informaţionale, care şi-au permis cam multe. Eu vorbesc acum în termeni mai populari, dar, probabil, ar trebui să spun nişte nuanţe tehnice. Acest sistem este într-un proces de judecată. Sunt multiple procese de judecată cu o firmă particulară, care a făcut mai multe lucruri pe care nu trebuia să le facă. Eu sper că vom avea o finalitate. În paralel acum se munceşte asupra altor proiecte. Încercăm a ajusta şi a aduce înapoi la buna funcţionalitate acest sistem. Fiindcă acest sistem, trebuie lumea să înţeleagă, nu este pus pentru a acumula bani la buget.
Lumea se revoltă că statul cu orice preţ prin aceste camere de supraveghere vrea să aducă bani la buget. Întrebarea mea faţă de toată lumea şi sugestia mea, un sfat – nu încălcaţi şi nu veţi plăti bani la buget. Dar trebuie să înţeleagă toată lumea: camerele de supraveghere diminuează mult din tragediile pe care le avem noi pe traseele naţionale. Camerele de supraveghere sunt un sistem informaţional care ajută organele care investighează infracţiuni să descopere multe din infracţiunile care se săvârşesc pe teritoriul Republicii Moldova. Este o problemă mare pe care noi trebuie să o rezolvăm. Am soluţii.”
Europa Liberă: Dar la ce s-ar reduce această soluţie?
Alexandru Jizdan: „La instalarea pe întreg teritoriul Republicii Moldova a unui sistem video care deja să fie montat fără greşeli. Fiindcă au fost nişte greşeli care au dus la aceste procese de judecată.”
Europa Liberă: Şi banii care s-au cheltuit pentru actualele camere video s-au irosit?
Alexandru Jizdan: „Eu nu vorbesc acum de demontarea camerelor de supraveghere care sunt, dar Republica Moldova are nevoie de cu mult mai multe camere de supraveghere, mult mai multe. Dacă veţi lua alte state, la fiecare colţ avem camere de supraveghere. Trăim în secolul XXI, unde deja este nevoie să instalăm. Şi dacă ne permit sistemele care deja sunt de a monitoriza, de a avea informaţii despre ceea ce se întâmplă, noi trebuie să o facem.”
Europa Liberă: Domnule ministru, despre nevoia comunicării, despre nevoia transparenţei în activitatea de zi cu zi se vorbeşte foarte mult. Cum este de oprit senzaţia că organele de drept încearcă să lupte cu jurnaliştii? Sunt investigaţii, sunt anchete jurnalistice şi ne pomenim că auzim cazuri când jurnaliştii sunt atacaţi, dați în judecată. Ce credeţi dumneavoastră despre acest fenomen?
Alexandru Jizdan: „Nu voi înţelege niciodată, atunci când funcţionarii atacă jurnaliştii care au făcut o investigaţie şi au pus pe masă probe elocvente sau critică. Critica constructivă, până la urmă, este un promotor al dezvoltării. Dar, dacă funcţionarii atacă jurnaliştii, considerând că au fost nedreptăţiţi prin aceste investigaţii, acesta este dreptul lor. Avem Constituţia în Republica Moldova care permite şi dreptul la apărare, de a ataca în judecată. Eu nu-l consider atac, eu îl consider un drept la apărare.”
Europa Liberă: Unii zic că ar exista şi anumite cazuri de răfuială cu ziarişti incomozi.
Alexandru Jizdan: „Aici ar fi bine să vorbim pe exemple. Atunci când un angajat al Ministerului de Interne va depăşi atribuţiile de serviciu, el va răspunde conform legislaţiei.”
Europa Liberă: Până la finele mandatului ce vreţi să reuşiţi?
Alexandru Jizdan: „Eu nu ştiu când e finele mandatului. Sigur că avem planuri pe termen scurt, mediu, lung. În minister există o continuitate a acelor reforme care au fost iniţiate de mai mult timp.”
Europa Liberă: Continuitate există, dar finalitate?
Alexandru Jizdan: „Eu tot mai des şi mai des aud lumea cum spune: „Am fost oprit, în stradă de un poliţist de patrulare. Mi-a dat bună seara, bună dimineaţa. I-am prezentat documentele şi mi-a dorit drum bun”. Nu consideraţi că e reformă? Atunci când în contact sau când dumneavoastră veţi suna la 902 şi operatorul vă va întreba: „Ce s-a întâmplat?”, şi în zece minute, în funcție de gravitatea cazului pe care îl raportaţi dumneavoastră, va veni un echipaj, va reacţiona adecvat şi dumneavoastră veţi rămâne satisfăcut, atunci eu consider că reforma este finisată. Credeţi-mă pe mine, noi cu 112, ceea ce se întâmplă acum, ceea ce facem noi independent cu 902 şi se munceşte foarte mult în a schimba comunicarea, reacţia la necesitatea cetăţeanului. Comunicarea pe parcursul anului 2017 va fi palpabilă, simţită, resimţită de om. Lucrurile merg spre bine.”
