După aprobarea Legii privind reforma sistemului de pensii, ministrul muncii și protecției sociale, Stela Grigoraș, a spus că „cetățenii Republicii Moldova vor avea o viață mai bună și un trai decent la bătrânețe, o pensie bazată pe echitate și stabilitate financiară”. Dar când se va întâmpla acest lucru? - a întrebat-o corespondenta noastră Valentina Ursu.
Europa Liberă: Aţi atras mai multe critici sau mai multe laude până acum referitoare la reforma pensiei?
Stela Grigoraș: „Până la urmă, este un consens în societate. Pentru că, chiar prin această reformă, am reuşit să oprim declinul şi colapsul acestui sistem. Dacă nu făceam reforma sistemului de pensii, în 2017 nu am fi avut buget echilibrat, sustenabil, aşa cum îl avem. Bine, nu este un buget perfect, dar este deja un buget echilibrat. De fapt, procesul prin care am trecut noi a fost unul mai participativ. În grupul de lucru pe care l-am avut format, la indicaţia primului ministru, am avut reprezentanţi din diferite organizaţii. Şi nu doar din autoritatea publică centrală şi locală, dar şi din societatea civilă, experţi, sindicate, patronate. Am reuşit, într-un fel, să avem o reprezentare bună a societăţii. Am avut şi persoane care s-au opus. În primul rând, avem un element care a fost, într-un fel, mărul discordiei, şi anume, creşterea vârstei de pensionare, elementul care i-a nemulţumit pe unii, dar i-a mulţumit foarte mult pe alţii. Pentru că avem o bună parte din societate, femei şi bărbaţi, care doresc să continue să muncească, pentru că ştiu că îmbătrânirea activă este, de fapt, cheia unei îmbătrâniri sănătoase şi în bunăstare.”
Europa Liberă: Doamnă ministră, clarificați, totuşi: a fost sau nu o condiţie impusă de Fondul Monetar Internaţional sau, mai degrabă, a reieşit din situaţia din acest domeniu? Pentru că era clar, cu încetul, cu încetul se prăbuşeşte acest sistem, pentru că, în primul rând, foarte multă lume aptă de muncă este plecată peste hotare, iar pentru un pensionar lucrau doi cetăţeni apţi de muncă.
Stela Grigoraș: „Aproape unu la unu, aceasta şi era problema cea mai mare. Trebuie să recunosc, nu a fost condiţia Fondului Monetar Internaţional, deşi am discutat cu ei în procesul de negocieri primele idei pe care le aveam noi atunci cu privire la reforma sistemului de pensii. Au salutat această iniţiativă a noastră, deşi nu prea credeau că noi vom fi în stare într-o perioadă atât de scurtă chiar să ajungem la un concept cât de cât echilibrat. Am avut şi expertiza organizaţiilor străine, experţilor străini la etapa finală de dezvoltare şi a conceptului, dar şi a legii. S-au bucurat cei de la FMI, dar nu a fost nicidecum o condiţie impusă de ei.”
Europa Liberă: Dar câţiva vârstnici au şi ieşit să protesteze, imediat după ce a fost votată această lege.
Stela Grigoraș: „Da. Acesta a fost şi lucrul cel mai interesant, pentru că, de fapt, actualii beneficiari nu au decât să câştige de pe urma reformei. Şi m-am mirat şi eu, zic: „Cine şi cum le-a lămurit această reformă a pensiilor”? Pentru că cei care deja sunt în sistemul de pensie nu vor pierde absolut nimic, vor fi, poate, unii care vor simţi doar o mică schimbare în buzunarul lor. Majoritatea vor simţi o schimbare semnificativă în volumul de pensii, pentru că se introduc câteva elemente absolut cruciale în calculul pensiei.”
Europa Liberă: Să spuneţi despre aceste elemente pentru că lumea, deocamdată, nu e suficient de bine informată ca să înţeleagă care sunt aceste aspecte.
Stela Grigoraș: „Atunci, să începem de la început. Câteva elemente, pentru că, oricum, este o lege complexă. În 2017-2018 vom introduce noi elemente, pe măsură ce vom vedea cum se comportă sistemul. Avem nevoie să vedem o dinamică pozitivă în sistem, o echilibrare în sistem şi atunci vom veni şi cu alte măsuri noi. Dar dintre cele care au fost incluse pentru anul 2017, prima măsură este unificarea condiţiilor de pensionare, ceea ce înseamnă, indiferent unde lucrezi, indiferent cine eşti după statut, te vei pensiona în aceleaşi condiţii, că eşti judecător, profesor, procuror, militar, medic sau altcineva. Toată lumea e în aceleaşi condiţii de pensionare. A fost eliminat stagiul special de pensionare, ceea ce este foarte important, este stagiul tău de cotizare, câţi ani ai contribuit în economia formală, câţi ani ai contribuit la bugetul de asigurări.”
Europa Liberă: Adică, cei care au ridicat bani la plic nu au nicio şansă să se bucure de un calcul corect?
Stela Grigoraș: „Nu au nicio şansă. Şi de aceea, aceasta este şi o modalitate de responsabilizare. Noi trebuie să fim responsabil de ceea ce se întâmplă cu viaţa noastră. Şi atunci omul trebuie să-şi dea seama, dacă vrei o pensie de la stat, pentru că ai putea lua şi o pensie privată, dar dacă vrei să fii participant la sistemul de pensie publică trebuie să contribui. Şi primul element este unificarea condiţiilor de pensie. Al doilea element, am schimbat formula de calcul a pensiei. Toată lumea se plângea: „Formula foarte complicată, stufoasă, neînțeleasă, netransparentă”. De aceea, avem foarte multe contestaţii, lumea nu credea că, de fapt, li se calculează corect mărimea pensiei. Şi acum avem o formulă foarte simplă, din trei elemente – stagiul de cotizare, volumul banilor cu care ai contribui la bugetul de asigurări sau venitul impozabil şi un coeficient care este acum de 1,35 şi reprezintă 40% rata de înlocuire. Adică, rata de înlocuire din salariul pe care l-ai avut pensia va constitui, cel puţin, 40% din salariul pe care l-ai pierdut. Această formulă va sta la baza şi unui calculator online, astfel încât fiecare om să-şi poată verifica, planifica. Să nu vină bătrâneţea pe neprins de veste, să ne planificăm bătrâneţea, să ne planificăm bugetul cu care vrem să trăim, atunci când vom ieşi la pensie.”
Europa Liberă: Şi acum fiecare persoană poate veni la ghişeu să vadă dacă i s-a calculat corect mărimea pensiei?
Stela Grigoraș: „Da. Şi atunci se putea. Şi acum se poate. Formula nouă de calcul va intra în vigoare de la 1 aprilie 2017. Cei care se pensionează la momentul actual se pensionează încă cu formula veche. Dar de la 1 aprilie va fi noua formulă de calcul.”
Europa Liberă: Am auzit şi foarte multe voci care spuneau că nu sunt sigure dacă ajung la vârsta de 63 de ani să se bucure de această pensie despre care ziceţi dumneavoastră că va fi una decentă.
Stela Grigoraș: „Sunt oameni care ne sunau şi ne spuneau, doctori, profesori: „Vrem să muncim”. Pentru că recunosc că o femeie la 57 de ani, eu am mai multe femei la minister la care te uiţi şi te gândeşti că ele abia sunt în apogeul inteligenţei, tinereţii şi experienţei profesionale.”
Europa Liberă: Şi invers. Erau polițiști, militari, alte categorii de funcţionari pe care anume îi motiva această vârstă, că ieşeau mai devreme la pensie.
Stela Grigoraș: „Da, ei voiau să iasă la pensie şi apoi să continue activitatea profesională.”
Europa Liberă: Și aveau şi pensii, şi salarii.
Stela Grigoraș: „Pentru că aceasta era ieşirea din situaţie. Pensia mică, pentru că nu se producea valorizarea despre care aş vrea să vorbesc şi pentru că tot este un element revoluţionar în această reformă a pensiei, nu se petrecea valorizarea, pensia tot mai mică şi mai mică. Pensia celui care a ieşit în 2016 este de două ori mai mică decât personalul care s-a pensionat în 1999. Pentru că s-a produs o mare-mare greşeală, nu s-a introdus elementul de valorizare, ceea ce înseamnă că venitul pe care l-a plătit persoana cu ani în urmă să fie adus la valoarea banului de astăzi. Acest proces nu avea loc, de aceea pensia era tot mai mică şi mai mică. Şi oamenii voiau să iasă la pensie, să-şi primească pensia şi plus să continue activitatea, pentru că oamenii sunt tineri, puternici şi vor să muncească şi să primească şi pensia, şi salariul. Acest lucru va continua şi în viitor. Noi, totuşi, am mers pe formula că oamenii, care doresc să muncească după vârsta standard de pensionare, vor putea să-şi primească şi pensia, şi salariul. Mai mult ca atât, o dată la doi ani persoana va avea dreptul să solicite recalcularea pensiei pentru că, atunci când continuă să muncească, continuă să plătească în bugetul asigurărilor sociale și să aducem la volumul banilor pe care i-a plătit persoana. Încă un element foarte important este că vârsta standard de pensionare nu se va ridica peste noapte. Chiar dacă vorbim de 63 de ani pentru femei şi bărbaţi, vorbim despre o creştere lentă a acestei vârste de pensionare. Doar în 2028 vor ajunge femeile să muncească 63 de ani şi doar în 2024 vor ajunge bărbaţii să lucreze până la 63 de ani. Deci, pentru femei este: pentru un an şase luni facem această creştere, pentru bărbaţi patru luni. Mai mult ca atât, orice persoană are dreptul pentru o pensionare anticipată, ceea ce înseamnă că, cu trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, adică, la 60 de ani, persoana, dacă are stagiul de cotizare de 34 de ani, fără perioadele necontributive, de exemplu, maternitatea sau serviciul militar, ai dreptul să te pensionezi la 60 de ani. Atunci când ajungi la vârsta de pensionare, 63 de ani, îţi recalculezi încă o dată pensia, care deja va lua în considerare şi perioadele necontributive.”
Europa Liberă: Deci, obligatorii sunt aceşti 34 de ani pe care trebuie să-i ai cotizaţi?
Stela Grigoraș: „Da. Totodată, nu te poţi pensiona mai devreme de 60 de ani, cu trei ani înainte de vârsta standard.”
Europa Liberă: E o precizare bună pe care aţi făcut-o. Cei mai necăjiţi, îmi amintesc, erau cei care muncesc în agricultură, întotdeauna s-au plâns pe mărimea mică a pensiei. Acum dreptatea a venit şi în casele lor?
Stela Grigoraș: „Un domeniu pe care nu am reuşit să-l echilibrăm. Pentru că uitaţi-vă cum se întâmplă, în special, cu deţinătorii de terenuri agricole, fermierii, aşa cum le spunem noi. Pentru ei nu există asigurare obligatorie, ei au asigurare pe cont propriu. Dacă doresc să fie participanţi la sistemul de pensie, ei plătesc o sumă fixă din 2009, până atunci a fost obligatoriu. Din momentul în care a fost introdusă această asigurare facultativă, de la 200.000 de oameni ori, poate, aproape 300.000 de oameni, acum avem circa 130.000 de oameni care se asigură. Însă statul le oferă pensie şi le oferă pensie minimă. Deci, practic, pe toată lumea care lucrează în agricultură noi îi ridicăm la pensia minimă care, încăpând cu 1 aprilie 2017, va fi de 961 de lei, acesta este un element pozitiv în legea pensionării. Am legat pensia minimă de venitul lunar minim garantat de stat. Deci, indiferent ce pensie ai, conform participării tale la sistem, vei fi ridicat la pensia minimă. Şi vreau să vă spun că aceasta este o inechitate în sistem, pentru că acum încă bani de la grupurile care plătesc se duc la grupurile care nu plătesc. Deci, rămâne o prioritate pentru noi pe viitor, să vedem cum am putea să-i atragem şi pe lucrătorii din agricultură să devină participanţi cu drepturi depline şi, totodată, să poată beneficia de o pensie mai mare. Şi aici avem nevoie de foarte multă comunicare. Lumea trebuie să înţeleagă: de unde să primeşti pensie, dacă nu contribui la ea? Şi este un sistem distributiv. Noi, cei care lucrăm astăzi, plătim pensia celor care sunt în sistemul de pensie. Şi noi când ne vom pensiona, ne vor plăti pensia cei care vor lucra atunci pe piaţa muncii.”
Europa Liberă: Deci, pentru cei care astăzi sunt angajaţi în agricultură, lucrurile rămân cam aproximativ cum au fost până acum?
Stela Grigoraș: „Dimpotrivă, au câştigat la pensie, pentru că pensia noi am egalat-o.”
Europa Liberă: Dar care e cea mai mică mărime a pensiei şi cea mai mare?
Stela Grigoraș: „În agricultură era 840 de lei şi în restul economiei era 940 de lei pensia minimă. Acum nu mai avem agricultură şi economie, avem o singură pensie minimă. Şi, automat, cei care lucrează în agricultură au fost ridicaţi la 961 de lei.”
Europa Liberă: Şi cea mai mare mărime a pensiei?
Stela Grigoraș: „Cea mai mare poate fi şi 20.000 de lei în condiţiile actuale. Un alt element. Nu se mai plafonează venitul din care plăteşti cotizaţii de asigurare socială. Oamenii cu salarii mari, dacă vor să fie participanţi la sistemul de pensie, vor plăti din salariul întreg. Şi, respectiv, pensia va fi destul de considerabilă şi semnificativă, atunci când vor ieşi la pensie.”
Europa Liberă: Şi, totuşi, o persoană în etate ar putea să rămână cu multe reproşuri pentru că, având o pensie de 1.000 de lei, mai ales cea care are nevoie să-şi procure medicamente, care trebuie să achite serviciile comunale, care trebuie să-şi mai ia şi de ale gurii...
Stela Grigoraș: „Dar să nu uităm că toţi cei care primesc o pensie sub 1.500 continuă să primească ajutor de la stat.”
Europa Liberă: Dar viaţa lor oricum încă nu e una decentă.
Stela Grigoraș: „Da. Dar plus la aceasta se adaugă elementul de valorizare. Pentru că cei care s-au pensionat până în ’99, venitul lor este valorizat. De aceasta, pensia până la ’99 este mai mare decât pensia celor care au ieşit după ’99. Acum se introduce elementul de valorizare, astfel încât pensiile vor creşte de la 5% până la 75-80%. În unele cazuri s-au dublat. Noi chiar pe consultanţii noştri am verificat. Se dublează în unele cazuri pensiile în funcție de câţi ani ai lucrat, câţi ani ai cotizat. Bine, este un proces pentru care avem nevoie de foarte mulţi bani. De aceea, nu ne-am permis chiar în primul an de implementare să valorizăm la toată lumea, dar vom valoriza la cei care sunt mai în vârstă, cei care s-au pensionat între 2001 şi 2008. Pentru că în 2000 era deja venitul valorizat. În anul viitor vom include următorii ani, 2009 şi mai sus. Aşa că pe rând toată lumea va simţi o creştere semnificativă la pensie.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, să vă întreb şi despre indemnizaţiile la naştere. Insistaţi pe ideea ca să fie stimulate şi mamele care vor să aducă prunci.
Stela Grigoraș: „Da. Într-un an auster, şi aici chiar vreau să mulţumesc pentru angajamentul politic şi susţinerea personală a domnului prim-ministru Pavel Filip şi a domnului Armaşu, ministrul Finanţelor, am reuşit să mărim îndemnizaţia unică la naştere. Acum ea constituie 5.300, de la 3.100-3.400 care era până acum. Deci, avem o creştere de vreo 2.000 de lei, indiferent că e primul, al doilea, al patrulea copil, toate vor primi 5.300 de lei. Anul acesta, pentru că această indemnizaţie va fi racordată la valoarea coşului de bunuri pe care familia va trebuie să-l procure pentru un copil, acest coş de bunuri a fost calculat cu ajutorul Academiei de Ştiinţe şi în fiecare an vom actualiza această indemnizaţie, astfel încât să reflecte această valoare a coşului de bunuri pentru copii. În afară de aceasta, la capitolul prestaţii am mai avut câteva realizări, pentru noi era o victorie, poate, nu este chiar atât de simţitoare pentru cei care o primesc, dar am reuşit, în primul rând, să mărim indemnizaţiile de întreţinere a copiilor, pentru copiii în îngrijire alternativă, pentru copiii care se află în tutelă, curatelă, în asistenţa parentală profesionistă, în case de tip familie, am reuşit să introducem o nouă indemnizaţie, plus la indemnizaţia de îngrijire a copilului până la 3 ani pentru persoanele asigurate şi până 1,5 ani pentru persoanele neasigurate, am reuşit să extindem perioada de 1,5 ani până la 2 ani pentru persoanele neasigurate. Şi această după ce am mărit şi indemnizaţia de creştere a copilului pentru persoanele neasigurate. Şi un nou tip de prestaţie pentru copiii gemeni sau tripleţi, sau mai mulţi copii care se nasc dintr-o naştere vor primi câte o indemnizaţie suplimentară de 270 de lei. Deci, ziceam eu, este o victorie, pentru că la acest proiect se lucra în minister de mai mulţi ani, dar nu era mediul politic favorabil. Dar de data aceasta echipa mea a fost auzită şi ne mândrim că am putut să mărim puţin aceste indemnizaţii pentru copii.”
Europa Liberă: Doamnă ministră, şi mai vreau o precizare de la dumneavoastră. S-a vorbit de-a lungul anilor foarte mult despre aceste ajutoare sociale. Atunci, când merg în mediul rural, foarte multă lume îmi zice că ministerul a încurajat un fel de parazitism în societate, pentru că nu totdeauna erau selectate persoanele care la modul cel mai serios meritau să beneficieze de aceste ajutoare sociale. Aţi făcut ordine, faceţi ordine în acest domeniu?
Stela Grigoraș: „Eu nu voi fi de acord cu această declaraţie. Pentru că cine judecă dacă merită sau nu merită persoana ajutorul social? Dacă mă întrebaţi pe mine, o familie de alcoolici cu trei copii merită sau nu merită, eu voi spune că merită, pentru că, copilul nu şi-a ales familia, nu şi-a ales părinţii. Şi atunci, chiar dacă părinţii sunt atât de necăjiţi şi nu îşi pot controla viaţa, ei au nevoie să fie susţinuţi din partea autorităţile publice locale.”
Europa Liberă: Dar auzeam primarii care spuneau că caută angajaţi deredicătoare sau alt personal la primărie şi nu vor să vină persoanele din sat, pentru că acceptă mai degrabă acest ajutor social.
Stela Grigoraș: „Ajutorul social nu este pentru toată viaţa. Şi atunci nu ar fi corect să spui că această familie va primi ani de zile ajutorul social. Ajutorul social este o prestaţie de asistenţă socială, nu este un drept asigurat, se oferă, atunci când familia, mai bine zis, gospodăria, pentru că se oferă la familie în întregime, nu se oferă alcoolicului care necăjeşte primarul şi este o prestaţie de asistenţă socială cu caracter temporar – şase luni, un an de zile. În această perioadă persoana trebuie să demonstreze un comportament că îşi caută de lucru, se duce la Oficiul Forţei de Muncă, trece prin cursuri de pregătire, recalificare. Bine, componenta aceasta de activare a beneficiarului de ajutor social este foarte slabă şi pentru că nu avem în localităţile rurale atâtea locuri de muncă. În acelaşi timp, eu sunt de acord cu ceea ce spune lumea, că unii au început să paraziteze. Dar nu pot parazita foarte mult timp. O altă realizare pe care aş vrea să o menţionez este că am reuşit să facem modificări la legea cu privire la ajutorul social. Şi pe lângă faptul că am indexat acest volum lunar mediu garantat de stat şi acum va fi 961 de lei, aşa cum am spus, aceeaşi mărime se foloseşte şi pentru pensia minimă, am introdus câteva elemente care vin să responsabilizeze, pe de o parte, beneficiarii de ajutor social şi, pe de altă parte, autoritatea publică locală. Pentru că primarii voiau să aibă acest rol de verificare dacă, într-adevăr, persoana sau gospodăria respectivă este eligibilă pentru ajutor social, să poată să identifice dacă resursele financiare se utilizează întru bine copilului, de exemplu, sau al altor membri ai familiei.”
Europa Liberă: Uneori, erau neînţelegeri între administraţia publică locală şi asistenţii sociali din teritoriu, pentru că unul reprezenta o culoare politică, altul altă culoare politică.
Stela Grigoraș: „Bine, dar trebuie lumea să ştie că decizia cu privire la ajutorul social nu o ia nici primarul şi nici asistentul social, ci o ia programul, care în baza unor criterii, aşa le numim, proxi, calculează dacă familia respectivă este eligibilă sau nu, care este venitul familiei, care este venitul indirect al familiei prin diferite criterii. Prin diferite criterii indirecte vin să înţeleagă dacă familia are o susţinere din afară. Deci, nu ia decizia asistentul social, primarul sau cineva de la nivelul doi. Este o decizie a unui soft. Acum noi vrem să introducem şi această latură umană puţin şi, prin modificările pe care le-am făcut la lege, se vor institui comisii locale la nivel de sat, care vor avea dreptul, în primul rând, să verifice în cazurile suspecte, atunci când ei presupun că familia aceasta nu este eligibilă, să verifice dacă familia este eligibilă, să verifice dacă familia utilizează corect resursele financiare în beneficiul familiei. O altă iniţiativă la care lucrăm noi acum vine anume să acopere acest gol de lucru util în folosul comunităţii. A fost un proiect de lege, dar care a fost respins, pentru că a fost calificat că, cumva afectează drepturile omului. De data aceasta noi am studiat experienţa mai multor ţări şi chiar o echipă de la Ministerul Muncii a fost în Lituania şi a văzut o experienţă foarte bună acolo, prin care noi vom numi aceste activităţi ca activităţi în folosul comunităţii. Şi vom încerca să atragem oamenii la aceste activităţi într-o măsură mai decentă, mai umană. Dacă ai fost profesor toată viaţa şi ai ajuns la situaţia când eşti beneficiar de ajutor social, nu este corect să te punem să speli unităţile sanitare undeva sau să mături drumul, sau să vopseşti gardul. Deci, trebuie pentru fiecare persoană, în funcție de capacităţile pe care le-a dobândit pe parcursul anului, să-i oferim o activitate cu un caracter decent, dar să fie în folosul comunităţii. Avem nevoie de asistenţi personali pentru copii care sunt cu dizabilităţi şi au nevoie să meargă la şcoală, la grădiniţă. Avem nevoie de asistenţi sociali pentru centre sociale, de ajutori de învăţători la şcoală, cadre didactice de sprijin voluntare care ar putea să fie suplinite toate aceste locuri de oamenii care temporar sunt beneficiari de ajutorul social. În decembrie 2016 am trecut prin guvern o nouă strategie privind ocuparea forţei de muncă, unde avem un capitol special pentru aceşti beneficiari de ajutor social şi prevedem măsuri active prin care să atragem această persoană să devină cât mai activă, cât mai rapid în câmpul muncii. Dar va trebui să lucrăm şi cu angajatorii, să dezvoltăm această cultură. În general, încercăm cât mai mult să aducem într-un echilibru mai bun relaţia dintre piaţa muncii şi competenţele celor care sunt în căutarea unui loc de muncă.”
