Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declanșat retragerea țării sale din acordul comercial Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), împlinindu-și o promisiune din campania electorală. Înțelegerea celor 12 țări din zona Americii și Pacificului fusese aprobată de președintele democrat Barack Obama, fiind semnată în 2015, dar nu a intrat încă în vigoare. În viziunea promotorilor săi, acordul ar fi urmat ar fi ajutat Statele Unite și aliații lor, inclusiv Japonia sau Australia, să contracareze ascensiunea continuă a Chinei în zona Pacificului. Într-o primă reacție, președintele Mexicului, Pena Nieto, a anunțat că țara sa va începe de îndată demersuri pentru acorduri bilaterale cu țările TPP.
Respingând, luni 23 ianuarie, acordul comercial trans-Pacific cu 11 țări asiatice și sud-americane (dar și Canada și Australia, însă la care nu era asociată China), cunoscut sub sigla TPP, Donald Trump nu a făcut decât să-și respecte o promisiune de campanie. Cu toate astea, măsura lui a fost primită cu satisfacție la Bruxelles și mai peste tot în Europa, întrucât asta va putea de acum să dea un avantaj comercial țărilor europene.
„Ieșirea lui Trump din Tratatul Pacific deschide ușa pentru sporirea influenței comerciale a Germaniei", a spus ministrul german al economiei, vice-cancelarul Sigmar Gabriel.
„Dacă Trump începe un război comercial cu Asia și America de Sud, asta e o mare oportunitate pentru noi,” a spus Sigmar într-un interviu publicat astăzi, marți, 24 ianuarie, în cotidianul economic Handelsblatt. „Trump trebuie să înțeleagă că economia SUA nu este întotdeauna competitivă, spre deosebire de cea germană.”
Sigmar Gabriel se referea la amenințarea lui Trump că va impune taxe de 35% pe automobilele germane importate în SUA din Mexic.
Principalele partide din Parlamentul European sunt astfel în favoarea ratificării tratatului comercial UE-CANADA cunoscut sub sigla CETA. Chiar astăzi, comitetul pentru comerț din Parlamentul UE a aprobat tratatul cu Canada, care fusese blocat o vreme din pricina opoziției regiunii Valonia din Belgia.
De mai bine de un deceniu, în special în timpul celor două mandate ale precedentului președinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, UE a aplicat o politică ultraliberală, bazată exclusiv pe concurență și pedepsind deseori statele membre care nu aplicau strict regulile pieței libere, ca atunci când statul german a încercat să ajute trustul Volkswagen aflat în dificultate.
Este cu atât mai paradoxal ca Statele Unite să efectueze acum un viraj total spre protecționism.
Alt rezultat imediat al deciziei lui Trump de a nu ratifica tratatul trans-Pacific a fost că deîndată Japonia s-a reîntors spre UE, relansând negocierile în jurul tratatului de liber-schimb, inițiate în martie 2015, dar care fuseseră suspendate.
Asta pentru că în ciuda Brexit-ului, a deciziei luate prin referendum de către Marea Britanie de a ieși din UE, Uniunea Europeană rămâne principala putere comercială mondială. UE negociază actualmente mai bine de o duzină de asemenea acorduri, fie cu țări mari (cu India, de pildă), fie cu blocuri comerciale (Mercosur). Cum a spus-o Comisara pentru Comerț Cecilia Malmström, UE e suficient de ocupată în acest moment ca să nu aibă vreme pentru problemele Angliei cu Brexit.
Cât despre negocierile cu SUA în legătură cu tratatul transatlantic numit TTIP, ele sunt înghețate de la victoria lui Trump, în așteptarea deciziei acestuia.
