Cu ocazia unui sfert de secol de la înființarea procuraturii moldovene, care se împlinește duminică, mai mulți oficiali au lăudat reformele de ultimă oră și rezultatele luptei cu corupția. Aproape 50 de procurori au primit distincții – crucea de merit și pieptul emerit. Dar, mulți oficialii înțeleg cât de sceptici rămân cetățenii față de rezultatele anunțate de procurori.
Factorul politic şi pierderea încrederii cetățenilor în instituția procuraturii au fost cuvintele cel mai folosite în discursurile oficialilor prezenţi la eveniment.
Ceea ce nu i-a împiedicat pe președintele parlamentului, Andrian Candu, şi procurorul general Eduard Harunjen să se laude cu realizări în ceea ce priveşte lupta cu corupţia, în mai puţin de un an de la adoptarea unui pachet de legi menite să reformeze instituția. Potrivit speakerului, a fost eliminată influenţa factorului politic din justiţie, iar efectele reformei procuraturii sunt deja resimțite de înalţi demnitari, vameşi, poliţişti, judecători care sunt cercetați şi condamnați în cazuri de corupţie.
Procurorul general Eduard Harunjen a recunoscut însă că anchetarea dispariţiei a circa un miliard de dolari din sistemul bancar rămâne piatra de încercare a subalternilor săi.
Eduard Harunjen: „Cred că niciodată în aceşti 25 de ani nu a fost mai puternic sentimentul de inechitate în rândul oamenilor cum este astăzi, iar unul din fenomenele care amplifică acest sentiment este corupția. În anul 2016, noua instituţie a instrumentat mai multe cazuri de corupţie decât în toată istoria procuraturii. Am obţinut condamnări în dosare importante care au vizat premieri, miniştri, alţi înalţi funcţionari. Este un început care ne dă mari speranţe şi ne motivează”.
Optimismul demnitarilor a fost tratat cu rezervă de unii diplomați europeni prezenți la eveniment. Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a subliniat că este important ca legea să fie egală pentru toţi, iar procurorii să-şi exercite atribuţiile în mod echitabil, imparțial şi obiectiv. De asemenea, a adăugat Pirkka Tapiola, este crucial ca dreptul de şedinţe publice să fie respectat. Şeful Delegaţiei UE a reamintit concluziile Consiliului UE din februarie 2016 în care se menționa că reforma procuraturii, precum şi lupta împotriva corupţiei din cadru sistemul judecătoresc sunt prioritare.
Mai există şi problema mentalității atât a celor angajaţi în sistem, cât şi a întregii societăți, lucru care nu se schimbă peste noapte, a afirmat şeful oficiului Consiliului Europei la Chişinău, Jose-Luis Herrero. La fel cum nu au dispărut ingerințele dinafara.
Jose-Luis Herrero: „Există întârzieri în procesul de reformare a procuraturii, din diferite motive, procesul de unificare a legislaţiei nu e deloc uşor, dar există şi presiune şi rezistenţă politică.”
Juristul Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice, afirmă că procuratura nu poate recăpăta încrederea cetăţenilor atâta timp cât dosarele de rezonanţă se examinează cu uşile închise, nu au o finalitate sau asupra cărora planează suspiciunea că se face o justiţie selectivă.
Ion Guzun: „Trebuie procuratura, în primul rând, să demonstreze că nu este sub control politic, că dosarele care sunt în examinare nu coincid cu anumite declaraţii politice, procurorii îşi exercită mandatul în mod independent, iar cazurile de corupţie mare sunt o prioritate în comparaţie cu cazurile de corupţie mică”.
Preşedintele legislativului, Andrian Candu, a reiterat că-şi doreşte un DNA după modelul românesc la Chişinău. O veritabilă luptă cu marea corupţie nu se face însă prin declaraţii, a ţinut să precizeze procurorul-şef Eduard Harunjen.
Sunt determinați decidenții politici să avanseze pe calea reformării justiţiei? Deocamdată rămâne o temă de meditație. Potrivit „Ziarului de gardă”, singurul magistrat condamnat până acum pentru luare de mită (200 de dolari) a fost achitat şi reabilitat de Curtea de Apel Chişinău, flagrantul oamenilor legii fiind considerat o provocare. Ca să nu mai amintim de memorabila vânătoare din rezervația Pădurea Domnească, care nici nu s-a apropiat de o posibilă clasificare condamnabilă, ci a fost tratată ca o agapă prietenească şi dacă nu se întâmpla nefericita împușcare mortală a unui gonaş, obiceiul şi oamenii acestuia şi-ar fi văzut de amicițiile lor.
