După intervenția Rusiei în Ucraina de est și anexarea Crimeii în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a înființat un subcomitet temporar de criză, care să se ocupe de „conflictele dintre statele membre”. Intrat în folclorul APCE sub denumirea de „Subcomitetul pentru conflicte înghețate”, structura reunea raportorii APCE pentru țările membre ale Consiliului Europei pe teritoriul cărora se află conflicte înghețate - R.Moldova, Azerbaidjan, Georgia și Federația Rusă, pe de o parte, și Cipru, Grecia și Turcia, pe de alta. Deși inițial șeful acestui subcomitet, deputatul austriac socialist Stefan Schennach, nu considera că Ucraina (cu Donbas și Luhansk, de exemplu) ar trebui să facă obiectul noii structuri, lucrurile au fost între timp nuanțate, estul Ucrainei fiind văzut de mulți deputați APCE ca fiind un conflict înghețat.
Un conflict înghețat este definit de situația în care deși între două părți nu mai există un conflict armat deschis, acestea nu sunt satisfăcute de nici un tratat de pace sau altă înțelegere internațională. Altfel spus, conflictul se poate reaprinde oricând, așa cum se întâmplă, de pildă zilnic în estul Ucrainei, în ciuda Acordurilor de la Minsk.
Deși cel mai vechi conflict înghețat nu are legătură cu fosta Uniune Sovietică (Cipru-Grecia-Turcia), cele mai multe dintre acestea au apărut în fostele republici sovietice, după destrămarea URSS în 1991: Nagorno-Karabakh, Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud, precum și cel mai proaspăt, estul Ucrainei unde încă se pierd vieți omenești. Un conflict inghețat înseamnă insecuritate și instabilitate și se poate reaprinde oricând, după cum s-a văzut în primăvara anului trecut în Nagorno-Karabach.
Fiecare conflict înghețat are un format internațonal de negociere: Transnistria are așa numitul format „5 plus 2”, Ucraina - ”Acordurile de la Minsk”, Nagorno-Karabach - Grupul de la Minsk, Abhazia și Osetia de Sud - Negocierile de la Geneva etc.
Însă toate părțile se plâng de lipsa de rezultate a formatelor existente. În acest context Consiliul Europei a decis să facă un pas înainte și să constituie un Subcomitet permanent pentru conflicte între statele membre, crescând puterile și importața subcomitetului temporar (ad-hoc) înființat în 2014.
Stefan Schennach: „Decizia APCE este aducătoare de speranțe.
Considerăm conflictul din Transnistria cel căruia îi putem găsi cel mai lesne rezolvarea....
Avantajul noului subcomitet permanent este că este deschis membrilor APCE din statele cu conflicte înghețate, care se vor alătura raportorilor APCE din țările unde există conflicte înghețate. De asemenea, vor mai participa membrii APCE din țări care au graniță cu conflicte înghețate.
„Faptul că s-a decis constituirea acestui subcomitet permanent va avea multe urmări pozitive. Considerăm conflictul din Transnistria cel căruia îi putem găsi cel mai lesne rezolvarea. I-am invitat la discuții pe noii așa-ziși lideri de la Tiraspol. Continuăm să încercăm să găsim soluții impreună. După două decenii de conflict sperăm să putem oferi în cadrul acestei noi platforme o serie de propuneri, pe care să le discutăm împreună”, mai adaugă deputatul austriac. Este evident că problemele sunt cu adevărat grave.
Înființarea, în 2014, a subcomitetului adhoc a fost în sine o decizie istorică. Pentru prima dată de la înfiintarea organizației, prima dată după Cel de-al doilea Război Mondial, APCE a luat act că există conflicte între statele sale membre și că trebuie să facă ceva pentru asta. Acum am stabilit acest subcomitet, care este gândit pe termen lung. Aceasta înseamnă că înțelegem că toate aceste conflicte, pentru care există de multă vreme mecanisme internaționale, nu pot fi rezolvate doar prin intermediul acestora
L-am întrebat pe Stefan Schennach care sunt instrumentele noii structuri create de APCE.
Stefan Schennach: „Diplomația. Am invitat două state între care există un conflict inghețat să se întâlnească pentru a vorbi despre conflict. Dacă vin doar ca să facă propagandă, atunci pierd timpul. Am întrebat fiecare parte: „chiar sunteți dornici să participați la dezbatere, să participați la discuții profunde? Dacă nu, o lăsăm baltă și revenim în doi ani.” Ceea ce dorim este dorința reală de dialog. Și am avut succes cu Azerbaidjan și Armenia. Tocmai mă pregătesc să plec acolo. Le-am cerut să vină câte doi participanți din fiecare parte. Deci patru oameni de fiecare parte dornici să discute serios și cu privire la toate aspectele, chiar și cele dureroase. Da, au facut-o, mă voi întâlni cu ei. Poate asta este o surpriză pentru dumneavoastră.
Cât privește conflictul din Transnistria, vom merge anul acesta acolo. Așa cum prima întâlnire a subcomitetului ad-hoc a fost în Viena, și această primă întâlnire organizată de subcomitetul permanent tot în Viena se va ține. Viena este un oraș neutru, orașul reședință al OSCE.
Anul acesta ne vom concentra, cum am spus pe două soluții: o soluție pentru Transnistria, conflictul pe care îl considerăm cel mai fragil, cel mai slab, și pe Nagorno-Karabach, conflictul pe care îl considerăm cel mai dificil. Având în vedere că în ultima perioadă au murit oameni, acolo, dorim să aducem propuneri speciale pentru Nagorno-Karabach anul acesta.”
