La Chişinău, în mediul jurnalistic şi asociativ în special, ia amploare o campanie împotriva interpretării abuzive și eronate a Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Datele cu caracter personal încep a fi folosite ca pretext pentru a descuraja sau chiar intimida jurnaliştii. Ce sunt, însă, datele personale? Unde ia sfârşit dreptul la viaţă privată, dreptul la protecţia datelor personale şi începe libertatea presei, libertatea de exprimare? O convorbire cu Olga Demian, expertă în acest domeniu.
Europa Liberă: În societate ia amploare o campanie împotriva pretextului abuziv de protejare a datelor personale pe care-l utilizează demnitarii, persoanele publice pentru a descuraja şi ameninţa mass-media. O campanie supranumită „XYZ”, avându-se în vedere că mai multe medii au utilizat de-o vreme aceste litere pentru a substitui numele sau anumite date despre persoane plătite în diferite posturi de către stat. Un protest, de fapt, în faţa abuzurilor în acest sens. Pentru început, dna Demian, haideţi să explicăm un pic, pe înţelesul tuturor, dacă este posibil, ce sunt datele cu caracter personal?
Olga Demian: „Datele, așa cum le-a descris legiuitorul în actele juridice, prezintă date cu caracter personal dacă se referă la o persoană fizică identificată sau cel puțin care poate fi identificată indirect. Atunci când vorbim de exemple, putem menționa că acestea sunt atât numele, cât și prenumele, IDN-ul, vocea, situația familiară, date privind bunurile pe care le deține o persoană, mai putem menționa adresa de email, datele genetice, date biometrice, antropometrice.
Legiuitorul a împărțit datele personale în două categorii: pe de o parte, categoria obișnuită, ceea ce am menționat puțin mai devreme și, pe altă parte, a stabilit că există anumite date care prezintă un risc pentru persoanele vizate și aceste date au fost suspuse unui regim juridic special și le-a numit datele din categoria sensibilă.”
Europa Liberă: Care sunt astea?
Olga Demian: „Atunci când vorbim de datele din categoria specială, vorbim despre datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, datele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrângere, datele despre starea de sănătate sau viața sexuală. Cu alte cuvinte, vorbim de date din categoria generală și date din categoria specială.”
Europa Liberă: Putem vorbi de grade diferite de protecţie a datelor personale? Adică, este protecţia aceeaşi pentru oricare persoană privată şi de cealaltă parte un politician sau funcţionar, un demnitar?
Olga Demian: „Da. Legiuitorul stabilește că oricine are dreptul la viața privată, la protecția datele cu caracter personal, dar și la libertatea de exprimare. Acestea sunt trei drepturi care sunt prevăzute atât în legislația națională, cât și în cea europeană pe care noi o consultăm de obicei, fiindcă ne asumăm anumite responsabilități atunci când ratificăm convențiile internaționale.
Legiuitorul a stabilit că nu este admis amestecul unei autorități în exercitarea drepturilor la viața privată, decât în măsura în care aceasta este prevăzută de lege și constituie, într-o societate democrată, o măsură necesară pentru protecția drepturilor și a libertăților altuia.
Pe de altă parte, este clar că aceste drepturi la protecția datelor cu caracter personal și a vieții private pot intra în conflict cu dreptul la libera exprimare. Legiuitorul a stabilit niște excepții de la dreptul cu privire la libertate de exprimare și exercitarea acestor libertăți poate fi supusă unor formalități și restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege pentru împiedicarea divulgării informațiilor confidențiale. Cu alte cuvinte, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la viața privată și dreptul la libertatea de exprimare nu sunt niște drepturi absolute, sunt stabilite niște excepții, inclusiv pentru persoanele care dețin o anumită funcție de răspundere.”
Europa Liberă: Dar probabil că există un accent aparte în legislația europeană, de exemplu, pus pe prevalența interesului public, dreptul jurnaliștilor de accesa date în interesul public, mai ales în cazul funcționarilor, demnitarilor, personalelor plătite de bugetul statului. În general, aici există un accent mai specific în contextul în care vorbim acum?
Olga Demian: „Exact. De obicei aceste sunt supuse unui exercițiu de echilibrare cu un anumit drept. Deci, dacă vorbim de dreptul la libertatea de exprimare, acesta poate fi supus unui exercițiu de echilibrare cu dreptul la protecția datelor cu caracter personal.
Și, dacă ne referim la jurisprudența CEDO, de exemplu, unul din criteriile esențiale referitoare la echilibrarea acestor drepturi se referă la măsura în care exprimarea contribuie sau nu la o dezbatere de interes public.
Legislația Republicii Moldova, Legea cu privire la libertatea de exprimare stabilește că persoanele publice și fizice care exercită funcții publice au dreptul la respectarea vieții private și de familie. De asemenea, același act legislativ stabilește că informația despre viața privată și de familie a persoanelor publice și a persoanelor fizice care exercită funcții publice pot fi dezvăluite dacă aceste informații prezintă interes public. Deci, așa cum am văzut și în jurisprudența CEDO, și legislația națională stabilește niște excepții de la regula generală, sau de la dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal, în cazurile în care le-ați menționat Dvs. mai devreme. Este foarte dificil acum să generalizăm, însă excepție de la regula generală există, așa cum ați menționat și Dvs..”
Europa Liberă: Legislația națională este în deplină conformitate cu cea europeană, atunci când este vorba despre protecția datelor personale, există rezerve critice în acest sens sau din punctul de vedere a literei legii totul este bine?
Olga Demian: „Părerile sunt împărțite. Atunci când dreptul și situațiile sunt diferite și evoluează, din motivul acesta de multe ori specialiștii propun o evaluare a cadrului juridic național pentru a-l aduce în conformitate cu prevederile, cum spuneam mai devreme, a actelor juridice pe care le-am ratificat cum ar fi Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Luând în considerare prevederile sau concluziile judecătorilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, eu cred că ar trebui să fie analizate prevederile legislației naționale în conformitate cu opiniile judecătorilor. Mai ales, luând în considerare că acum noi putem accesa informații la un click distanță, foarte multă informație este postată online și o putem accesa mult mai simplu. Din aceste considerente ar trebuie să fie făcută o evaluare, cred eu, al cadrului legal național pentru a-l revizui și a transpune acele recomandări ale specialiștilor care rezultă din convențiile pe care le-am ratificat.”
Europa Liberă: Până atunci, până la această evaluare, răspunsul Dvs. care ar fi: există lacune în această legislație sai în felul cum se aplică în Republica Moldova?
Olga Demian: „Cred că pe de o parte, legislația națională stabilește acele excepții și stabilește că un test de echilibrare sau un exercițiu de echilibrare ar trebui să fie făcut, ceea ce este foarte important. Pe de altă parte, este necesar să fie detaliat atunci când în societate nu este clar care sunt delimitările, până unde mergem. Atunci când vorbim despre dreptul la viața privată și despre dreptul la libertate de exprimare ar trebui, cred eu că, ar trebuie să evaluăm și detaliem anumite norme ca să fie clar și pe înțelesul tuturor persoanelor care aplică aceste norme juridice.”
Europa Liberă: Da, norme care ar fi un fel de linie de marcație între dreptul la viața privată și dreptul presei, de exemplu, de a informa sau libertatea de exprimare. Sunt cazuri totuși când demnitarii, funcționarii, oamenii statului să spunem așa încearcă sau descurajează sub acest pretext cum spuneam activitatea jurnaliștilor, mass-media în general. Ce este mai mult din punctul Dvs. de vedere aici în asemenea cazuri: rea-intenţie, rea-voinţă, rea-credinţă sau, pur şi simplu necunoaştere, ignoranţă în cazul demnitarilor, funcţionarilor care invocă datele personale pentru a ataca sau pentru a ieşi de sub privirile jurnaliştilor? Pe de o parte, și pe de alta, unde credeți că greșesc sau acționează în necunoștință de cauză jurnaliștii?
Olga Demian: „Eu cred că în societate dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal a fost mai puțin dezbătut. Au fost recent mai multe cazuri care au ajuns în vizorul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, este o autoritate publică și din câte am citit eu din comunicatele prezentate de dumnealor s-au autosesizat și vor veni cu un comentariu suplimentar și cu o opinie suplimentară pe marginea unor cazuri specifice și vor explica această, sper eu să vedem o explicație, o opinie despre delimitarea acestor drepturi.
În același timp vroiam să zic că am citit în opinia aceleași autorități publice Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal opinia lor despre ce este viața privată pentru persona ce se află în funcție publică. Și, cred că iarăși au fost făcute niște delimitări, niște clarificări în acest sens. Pot să vin chiar și cu un exemplu, dacă îmi amintesc corect, dumnealor spuneau că un funcționar public care se află în vacanță aici putem vorbi despre viața privată și atunci când este în funcția publică deja putem interpreta și aveam anumite așteptări de la această persoană în calitate de funcționar public.
Cred că mai degrabă este o neînțelegere a conceptelor, a termenilor și cred că cu cât mai mult vom dezbate acest subiect, cu cât mai mult vom adresa întrebări autorității relevante și vom clarifica acestea vom avansa în acest sens. Doar astfel cred că putem obține o claritate în ceea ce privește dreptul la viața privată, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare.”
Europa Liberă: Cum la modul practic putem să apreciem de exemplu cazul Vladimir Botnari, fostul comisar al capitalei care a solicitat răspundere penală pentru o jurnalistă în chestiunea datelor cu caracter personal. Înţelegem că Procuratura a refuzat să pornească această cauză. Totuși, vorbeați despre un test, dacă am aplica acest test acestui caz, ce ați spune?
Olga Demian: „Testul rezultă din cadrul juridic și aș vrea să amintesc că trebuie să fie prevăzut de lege, trebuie să constituie într-o societate democratică o măsură necesară pentru protecția anumitor drepturi.”
Europa Liberă: În acest caz este o măsură necesară?
Olga Demian: „În acest caz, după cum spuneam mai devreme, anume la asta m-am referit Centru Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal va veni cu o opinie pe marginea acestui caz. Sunt foarte curioasă și eu să vad opinia Centrului și probabil că în funcție de asta deja voi deduce și eu anumite concluzii.”
