Situația din România este urmărită cu atenție și în Republica Moldova, țară care este îndemnată insistent în ultimii ani să urmeze exemplul țărilor europene, inclusiv al României, în ce privește combaterea corupției.
Nu există deocamdată o reacţie oficială din partea autorităţilor moldovene la evenimentele de la Bucureşti.
Solicitată de noi, directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă, a acceptat să ne ofere un comentariu. Ea a menționat și ce ar avea de învățat Republica Moldova din situația de peste Prut:
„Lecția principală pe care ar trebui să o învețe Republica Moldova din experiența României este că supremația funcțiilor nu răstoarnă supremația legii. Este evident că oamenii se simt foarte revoltați, ei înțeleg că nu există egalitate în fața legii, că nu legea primează, ci interesul personal. Este absolut firească reacția lor. Republica Moldova, întâmplător sau nu, la sfârșitul anului trecut a inițiat un proiect de amnistiere a averilor dobândite dubios. Cred că înainte să se ia decizii definitive cu privire la necesitatea amnistierii unor asemenea averi e foarte important să se uite la experiența României. Chiar dacă nu se spune expres, legea de la noi este pentru funcționarii care au acumulat averi din activități criminale de corupție. Aceasta senzație este împărtășită și de către cetățeanul de rând. Înainte să avanseze cu această inițiativă ar fi foarte important să se uite la ce se întâmplă în România acum. Existe diferențe între cele două amnistii, dar sunt și multe similitudini.”
Lecții de învățat ar avea procurorii anti-corupție, clasa politică și întreaga societate potrivit Cristinei Țărnă:
„Paralel protestelor din România, au loc procese juridice destul de interesante. Am văzut o știre că DNA a descins la Ministerul Justiției și încearcă să investigheze persoanele care au redactat celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului, considerând activitatea de elaborare drept o favorizare a infractorilor anchetați de DNA. Abordarea este controversată, juridic vorbind. Pe de o parte, există dreptul Parlamentului de a face legi și dreptul Guvernului de a le iniția, iar, pe de altă parte, există obligația procurorilor și a justiției de a urmări și pedepsi săvârșirea și favorizarea infracțiunilor. În aceste condiții, activitatea DNA este apreciată de unii ca o imixtiune asupra exercitării atribuțiilor inerente puterilor legislativă și executivă. În același timp, atunci când cei care scriu legile sunt și cei care vor beneficia direct de ele, iar în consecință tot ei nu vor fi atrași la răspundere, înțeleg și abordarea DNA. Problema e că nu au mai existat asemenea precedente și nu se știe în final ce apreciere juridică va fi dată acestor acțiuni de către instanțele de judecată și, eventual, de către Curtea Constituțională. Dar, până se ajunge la asemenea interpretări, precedentul românesc de investigare a acțiunilor de elaborare a unei legi prin care sunt favorizați infractori concreți ar putea să inspire și procurorii din Republica Moldova, recent reformați după modelul DNA. Or, după cum spuneam, este și la noi o inițiativă care ține tot într-un fel de favorizarea anumitor infractori, preponderent din zona funcționarilor corupți. Cred că din evenimentele și procesele care au loc acum în România pot trage învățăminte toți: și procurorii, și clasa politică, și societatea din Republica Moldova. Sunt niște procese sociale și juridice, interesante și periculoase deopotrivă, care la un moment dat ar putea să treacă Prutul.”
CNA a avizat negativ proiectul de lege privind amnistia fiscală votat în prima lectură la finele anului trecut de Parlament de la Chişinău. Dacă acest proiect de lege va stârni reacţii similare cu cele ale cetăţenilor din România el va fi retras, ne-a dat asigurări unul dintre autorii iniţiativei, deputatul liberal Roman Boţan, pe care l-am rugat să comenteze evenimentele de la Bucureşti:
„Cred că într-o democraţie veritabilă trebuie să-şi asume responsabilitate pentru ceea ce fac, iar cetăţenii bineînţeles că au dreptul să ia măsurile de rigoare în cazul în care nu sunt de acord cu guvernanţii. Sunt convins că colegii noştri din România vor lua în calcul toate poziţiile şi vor întreprinde măsuri de rigoare astfel încât cetăţenii să fie mulţumiţi ca legislaţia română să nu permită acte de corupţie.”
Demersul controversat al executivului de la Bucureşti a fost criticat imediat ce a fost adoptat de unii politicieni din opoziţie, precum şi de mai mulţi lideri de opinie de la Chişinău. Unii dintre ei au folosit prilejul pentru a arunca săgeţi în guvernarea de la Chişinău, sugerând că de la ea s-ar fi inspirat Guvernul de la Bucureşti procedând la adoptarea nocturnă a inițiativelor buclucașe.
„Autorităţile de la Bucureşti adoptă modele moldoveneşti”, a spus lidera PAS, Maia Sandu, care a candidat la președinție pe o platformă pro-europeană și anti-corupție. Ea a deplâns măsura de dezincriminare a unor fapte de corupție adoptată de guvernul român, dar a menţionat că România încă rămâne „un model de democrație” pentru moldoveni, și și-a exprimat speranța că forțele progresiste din țara vecină nu vor permite ca „un sistem anticorupție construit cu migală şi sacrificii timp de 10 ani (…) să fie distrus într-o singură noapte”.
Liderul Partidului Platforma DA Andrei Năstase şi-a exprimat regretul că nu a avut sprijinul României în protestele antiguvernamentale de la Chişinău pentru a determina guvernarea „coruptă” să demisioneze. El a îndemnat însă la solidaritate „penalii nu mai trebuie împărţiţi între ai lor şi ai noştri. Penalii ucid viitorul într-o lume civilizată. Vom rămâne în continuare solidari, alături de fraţii noştri de peste Prut, inclusiv prin proteste”.
Un mesaj de solidaritate cu protestatarii din România l-au transmis şi câteva ONG-uri notorii din Moldova.
