Raluca Răducanu, sociolog, expert în politici europene, comentator politic de la Bucureşti, spune că protestele curente din România demonstrează că populaţia vede în justiţie o chestiune strategică. „Conflictul nu este doar despre un lider politic ce încearcă să-şi subjuge instituţiile pentru a scăpa de condamnare penală, ci despre ce fel de stat vrem să construim. Un stat discreţionar, cu instituţii decorative, e extrem de vulnerabil. Contextul internaţional este mult prea periculos acum ca populaţia României să accepte acest model propus de guvernarea actuală,” spune Raluca Răducanu într-un interviu la Europa Liberă. Ea mai crede că ceea ce se întâmplă în România ar trebui să trezească îngrijorare şi la Chişinău, unde ar există, la fel ca în România, o categorie de populaţie care refuză acest tip de „abuzuri.”
Europa Liberă: Doamnă Răducanu, am vorbit cu dumneavoastră de la acest microfon în decembrie, imediat după alegerile parlamentare din România care au scos PSD-ul învingător. Şi ne spuneaţi atunci că următorii patru ani vor fi un test pentru toate instituţiile statului de drept din România, în special, cele din justiţie. Reiese că aţi fost vizionară.
Raluca Răducanu: „Din păcate, am fost. Dar atunci nu îmi imaginam că lucrurile vor avansa atât de rapid şi că vor avea asemenea amploare. În doar câteva săptămâni de la învestirea guvernului, ne-am trezit în România în mijlocul unui conflict între puterea executivă şi puterea judecătorească, în jurul căruia s-au grupat toţi ceilalţi actori sociali. Avem, pe de o parte, puterea executivă susţinută de puterea legislativă şi de o serie de instituţii precum Consiliul Naţional al Audiovizualului şi avocatul poporului. Iar pe de altă parte, avem puterea judecătorească în jurul căreia au făcut scut Preşedintele, populaţia, partenerii externi, iar de curând bisericile ortodoxă şi catolică şi mediul academic.”
Europa Liberă: Totuşi, la ce vă refereaţi atunci? Aţi ştiut că acestea sunt planurile PSD? Dacă aţi ştiut dumneavoastră, au ştiut şi alţii? Vă întreb pentru că această revoltă izbucneşte acum, la foarte puţin timp de la instalarea acestui partid prin alegeri la putere. Şi atunci întrebarea este: nu a ştiut România pentru ce votează, pentru cine votează?
Raluca Răducanu: „În programul de guvernare nu existau aceste măsuri luate prin ordonanţă de urgenţă. În schimb, au existat semne din partea ambelor partide aflate acum în coaliţia de guvernare că sunt foarte deranjate de dosarele penale instrumentate de DNA. Cei care urmăream cu atenţie viaţa politică puteam să distingem parcursul pe care îl vor avea. Singurul lucru extrem de surprinzător este amploarea şi maniera în care au ales să facă lucrurile acestea.”
Un slogan și un huligan
Europa Liberă: Dacă aţi fost o dată vizionară, vreau să vă rog să mai încercaţi o dată. Ce ar putea urma? Va da sau nu înapoi PSD? Se poate ca dezlegarea să vină din partea Curţii Constituţionale sau nu, din partea străzii? Cum vedeţi dumneavoastră evoluţiile de mai departe?
Raluca Răducanu: „Cred că, dincolo de a discuta despre partide politice, este extrem de important să discutăm despre principii. Pentru că nu e vorba aici despre Partidul Social Democrat sau despre Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni. Este vorba despre a da legi corecte pentru cetăţeni. Or, se întâmplă sau nu se întâmplă lucrurile acestea în momentul de faţă? Şi opinia populaţiei şi a tuturor celor care au făcut scut în jurul justiţiei este că nu. Ce se poate întâmpla mai departe?
Guvernul nu vrea să renunţe la ordonanţele de urgenţă, populaţia nu vrea să renunţe la proteste. Părem acum pe un drum de confruntare maximă. Curtea Constituţională este în măsură să dea un răspuns privind constituţionalitatea ordonanţelor de urgenţă. Două sesizări sunt din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi din partea preşedintelui. Erau zvonuri că ar putea exista una şi din partea avocatului poporului astăzi, dar nu ştim dacă se va întâmpla. În cazul în care aceste ordonanţe de urgenţă vor intra în vigoare şi îşi vor produce efectele, DNA va rămâne fără un element important al activităţii, pentru că sunt mai bine de 3.000 de dosare judecate pentru abuz în serviciu.
Acum este dificil de prezis ce se va întâmpla, dar ce este foarte important de notat este solidaritatea fără precedent care există acum în România. Ca exemplu, sunt grădiniţe care s-au oferit să aibă grijă de copii pentru părinţii care vor să meargă la protest, hoteluri care au oferit cazare gratuită pentru cei care vor să vină în Bucureşti, florării care oferă flori, cafenele care oferă ceaiuri sau supe calde. Şi este foarte important că se întâmplă proteste nu doar în Bucureşti, se întâmplă în toată ţara, inclusiv în oraşe în care până acum nu ne-am fi gândit că s-ar putea întâmpla, precum Craiova sau Bacău, sau Bârlad.”
Europa Liberă: Mesajul pe care îl transmite această solidaritate care ar fi, la părerea dumneavoastră?
Raluca Răducanu: „Că oamenii îşi dau seama că justiţia are şi o dimensiune strategică. Conflictul nu este doar despre un lider
Un stat discreţionar cu instituţii de justiţie decorative, disfuncţionale este un stat extrem de vulnerabil ...
politic ce încearcă să-şi subjuge instituţiile pentru a scăpa de o condamnare penală, ci este, în primul rând, despre ce fel de stat vrem să construim în România, este unul discreţionar sau unul de drept.
Un stat discreţionar cu instituţii de justiţie decorative, disfuncţionale este un stat extrem de vulnerabil, iar contextul internaţional este mult prea periculos acum, pentru ca populaţia României să accepte acest model propus de puterea actuală. Cred că acesta este mesajul principal pe care guvernarea ar trebui să îl audă. Aici e o întreagă generaţie care are încredere în România şi care vrea să trăiască în continuare în România, iar faptul că justiţia funcţiona era o garanţie că aici se vor întâmpla lucruri bune în continuare.”
Europa Liberă: Am auzit mai multă lume din partea puterii reclamând cumva excesele justiţiei în lupta cu corupţia.
Raluca Răducanu: „Acest discurs există de mai mult timp. Şi, dacă ne uităm cu atenţie de unde a pornit, a pornit exact de la cei care au probleme penale. De câţiva ani se încearcă acreditarea ideii că se fac abuzuri din partea justiţiei, numai că aceste comentarii nu vin de la cei care sunt curaţi sau nu au probleme cu justiţia. Tot discursul acesta a fost folosit ca fond pentru a justifica actuala politică guvernamentală.”
Europa Liberă: Ce ar putea face Uniunea Europeană acum pentru România, astfel ca să nu fie acuzată că se amestecă, că încalcă suveranitatea României, aşa cum am auzit ieri că s-a spus de către unii europarlamentari români într-o dezbatere în Parlamentul European?
Raluca Răducanu: „Uniunea Europeană nu încalcă suveranitatea României pentru că, atunci când toate statele aderă la Uniunea Europeană, se semnează o serie de tratate, tratate care trebuie respectate. Una dintre condiţiile principale este asigurarea statului de drept. O justiţie care nu funcţionează subminează, practic, statul de drept. Iar intervenţiile Uniunii Europene pe tema aceasta sunt legitime.
Există posibilitatea ca premierul Grindeanu să fie chemat la Bruxelles pentru discuţii. În acelaşi timp, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe, din Bundestag-ul german, a spus că există inclusiv varianta ca România să fie lipsită de dreptul la vot din Consiliu, dacă statul de drept va fi distrus. Sunt poziţii legitime, deoarece un stat fără instituţii funcţionale este un stat vulnerabil, care contribuie într-o manieră negativă la destabilizarea Uniunii Europene. Şi cred că nimeni nu doreşte aşa ceva.”
Europa Liberă: Aş vrea să ne întoarcem, totuşi, un pic în momentul decembrie 2016, la alegerile parlamentare de atunci. V-aş întreba care este explicaţia dumneavoastră a faptului că, după zece ani de Uniune Europeană, după tragedia Colectiv şi protestele de atunci, România a votat cu partide care acum sunt văzute de unii ca formaţiuni care dispreţuiesc, de fapt, Occidentul şi regulile occidentale.
Raluca Răducanu: „Nu ştiu dacă aceste formaţiuni politice dispreţuiesc Occidentul.”
Europa Liberă: Regulile, cel puţin.
Raluca Răducanu: „Dar este clar că ce vor să facă este să-şi scape membrii de dosarele penale acumulate de-a lungul timpului din cauza faptelor de corupţie pe care le-au comis. Foarte mare parte din populaţie nu a participat la vot, iar scorul mare pe care l-au obţinut aceste partide se datorează şi acestei absenţe. Însă, am menţionat anterior, nicăieri în programul de guvernare nu era trecută legea amnistiei sau legea graţierii, sau modificările la Codul Penal sau la Codul de Procedură Penală, făcute în maniera în care au fost făcute. Acestea pot fi discutate în Parlament, pare abuziv şi sunt dovezi că este abuziv să fie trecute prin ordonanţă de urgenţă la miezul nopţii.
Majoritatea celor care au votat, la fel cum se întâmplă şi în Republica Moldova, nu au avut acces în totalitate la informaţie obiectivă, deoarece există şi în România probleme în mass-media referitoare la obiectivitatea unor surse media. Şi este, în general o populaţie fidelă a Partidului Social Democrat, care se mobilizează în aproape toate condiţiile. Problema a fost lipsa celorlalte categorii de populaţie de la vot.”
Europa Liberă: În România iată aceste ordonanţe care să-i salveze pe cei corupţi, în Republica Moldova o încercare de amnistie fiscală, care, la fel, i-ar pune la adăpost pe cei care au acumulat până acum averi ilicite, e adevărat că nu e aprobată încă. Vedeţi vreo paralelă, doamnă Răducanu?
Raluca Răducanu: „Da. Este o manieră prost înţeleasă de a face politică. Sunt lideri politici care pun interesul personal mai sus de interesul general, de interesul populaţiei, de interesul statului. Şi, beneficiind de o temporară aflare la putere, încearcă să îşi albească, acolo unde este cazul, cazierul. Cred că sunt metehne care au rămas din perioada comunistă, dar care, la presiunea societăţii civile, probabil, vor dispărea, însă e nevoie de timp.”
Europa Liberă: Ar fi vreo lecţie de învăţat de autorităţile de la Chişinău, care spun că spun că vor să construiască un stat de drept, dar, totodată, iată au încercat să avanseze cu acea amnistie?
Raluca Răducanu: „Un stat de drept nu se poate construi împotriva populaţiei ţării. E valabil pentru orice ţară discutăm. Da, cred că ce se întâmplă acum în România ar putea să trezească îngrijorarea celor de la Chişinău, pentru că aşa cum în România există o categorie de populaţie care refuză aceste abuzuri, la fel, există şi în Republica Moldova, doar că nu există încă această idee că se poate face ceva. Oamenii sunt deziluzionaţi, nu mai văd soluţii. În România deja populaţia şi-a dat seama că soluţia este chiar în rândul ei şi că singura manieră de împiedicare a acestor abuzuri este de a vocaliza nemulţumirile.”
Europa Liberă: Niciuna din primele persoane în stat din Republica Moldova nu a comentat în niciun fel ceea ce se întâmplă în România. Este stranie pentru dumneavoastră această lipsă de reacţie? Sau ar fi fost straniu, dacă ar fi comentat?
Raluca Răducanu: „Ar fi fost straniu dacă ar fi comentat, deoarece ştiu că şi ei ascund acelaşi tip de mizerie sub preş. Şi, dacă ar fi fost de acord cu protestele din România, atunci şi-ar fi subminat poziţia. Iar să spună că nu sunt de acord ar fi făcut mult mai evidentă mizeria pe care şi ei încearcă să o ascundă sub preş.”
