Europa Liberă: Realizăm acest interviu imediat după ce s-a încheiat vizita preşedintelui moldovean Igor Dodon la Bruxelles. Dar vreau să începem discuţia despre această asistenţă de 100 de milioane de euro oferite de UE Republicii Moldova, care va fi supravegheată chiar de dumneavoastră. Cum se va întâmpla la modul practic acest lucru? Ce înseamnă această supraveghere?
Siegfried Mureșan: „În urmă cu trei săptămâni Comisia Europeană a decis să aloce Republicii Moldova 100 de milioane de euro asistenţă macrofinanciară, 40 de milioane şi, respectiv, 60 de milioane credit şi grant. Deci, o parte din aceşti bani sunt bani pe care Republica Moldova nu va trebui să-i întoarcă niciodată, sunt cadou, dacă vreţi aşa, cealaltă parte este credit.
Banii sunt gândiţi ca un ajutor pentru cetăţenii Republicii Moldova pentru nevoi de primă necesitate, care trebuie plătite de către autorităţi, de către guvern acum. Am luat această decizie de a aloca banii la nivelul Comisiei Europene. Acum următorul pas este ca Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri să adopte formal în procesul legislativ, fiindcă cele două instituţii sunt instituţii colegislative, legiferează împreună, să adopte această decizie, această legislaţie. Şi aici, în Parlamentul European, eu sunt raportor cu privire la opinia Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European.
De vreme ce e vorba de fonduri europene, Comisia pentru Bugete va face o opinie. Este luată decizia că vom acorda banii Republicii Moldova, însă nu sunt decise încă condiţiile în care aceşti bani vor veni. Aceste condiţii vor trebui stabilite într-un memorandum de înţelegere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Iar în cadrul procesului legislativ, în Parlamentul European eu voi solicita şi voi insista ca între condiţiile, care vor fi puse pentru ca aceşti bani să vină în Republica Moldova, să fie combaterea corupţiei, spălării banilor şi anchetarea fraudei bancare pe care o cunoaştem.”
Europa Liberă: Pentru că percepţia cetăţeanului Republicii Moldova mai rămâne să fie că din fondurile europene o bună parte din bani se spală sau se duc în alte buzunare, ale funcţionarilor, ale guvernanţilor, cum spulberaţi această percepţie?
Siegfried Mureșan: „În primul rând, trebuie întărite controalele şi trebuie puse mai multe condiţii, şi trebuie vegheat la aplicarea acestor condiţionalităţi. Eu am spus foarte clar în urmă cu trei-patru luni de zile deja condiţionalitatea ca principiu, adică, vom ajuta în continuare cetăţenii Republicii Moldova, dar la schimb cu implementarea de către guvern a reformelor agreate în Acordul de Asociere. Acest principiu al condiţionalităţii va fi mai important, cum îl implementăm concret.
Fondurile, atât aceste 100 de milioane, cât şi alte fonduri care vin de la Uniunea Europeană, avem 746 de milioane alocate pentru şapte ani, între 2014 şi 2020, vor veni, dacă reformele din Acordul de Asociere sunt implementate. Şi anume, nu doar dacă legile
Nu pe texte, nu pe vorbe, nu pe promisiuni, ci pe adoptarea reformelor ...
sunt adoptate, ci dacă reformele, chiar dacă sunt implementate concret, reforma Procuraturii, la concret, independenţa procurorului. La momentul la care aceasta se face, se legiferează şi se întâmplă în practică, atunci fondurile vor veni. Deci, nu pe texte, nu pe vorbe, nu pe promisiuni, ci pe adoptarea reformelor, pe care, de altfel, de comun acord le-am agreat noi, Uniunea Europeană şi Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Mureşan, asistenţa din partea Uniunii Europene va veni într-o ţară condusă de un preşedinte cu viziuni de stânga. Domnul Dodon tocmai a efectuat această vizită la Bruxelles. El spune, dacă e să-l credem, ceea ce a spus şi la Moscova, că nu agreează acest Acord de Asociere şi că, eventual, chiar ar putea fi denunţat, dacă în 2018, în rezultatul alegerilor parlamentare, socialiştii vor avea majoritatea sau dacă se va organiza un referendum.
Siegfried Mureșan: „Eu ştiu pe hârtie următorul lucru, că noi, Uniunea Europeană, acordăm 746 de milioane de euro Republicii Moldova în şapte ani şi că în fiecare an alocăm mai mult. Acum am decis încă 100 de milioane de euro. Vă spun şi vă arăt acum, în premieră, că în priorităţile politice ale Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, eu, ca raportor general din partea Parlamentului European, propun sporirea alocărilor din bugetul Uniunii Europene pentru vecinătatea estică a Uniunii Europene, datorită riscului agresiunii Federaţiei Ruse în acea regiune.
Deci, avem deja bani alocaţi 746 de milioane, plus 100 de milioane şi raportorul pe buget al Uniunii Europene pe anul următor vă spune că vrem să creştem aceste alocări şi mai mult. Şi aşa cum anul trecut, când în priorităţile politice eu am solicitat sporirea alocărilor pentru Republica Moldova şi au fost crescute pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, toate cele trei state care au semnate Acordul de Asociere, şi au fost crescute, la fel, se va întâmpla şi în acest an. Or, vedem că Uniunea Europeană doreşte să ajute Republica Moldova financiar, cu asistenţă tehnică în combaterea corupţiei, spălarea banilor, anchetarea miliardului. Şi dinspre Federaţia Rusă nu vedem niciun ajutor. Ştiu doar cât plătim pe factura de gaz în fiecare an la Federaţia Rusă. Deci, nu văd ca Federaţia Rusă să ajute cetăţenii Republicii Moldova cu ceva. Dimpotrivă, Uniunea Europeană încearcă să construiască gazoduct cu bani europeni, de la Iaşi la Ungheni, de extins spre Chişinău, pentru a reduce dependenţa de gazul rusesc.
Beneficiile concrete din acest Acord de Asociere sunt numeroase, pe lângă fonduri, toată asistenţa tehnică, reforma administraţiei publice, a justiţiei. În Republica Moldova progresul nu apare peste noapte, însă, ca în România, apare şi oamenii îl vor simţi. Beneficii pentru companii din Republica Moldova la momentul la care Federaţia Rusă a impus un embargo pentru produse moldoveneşti – noi am ridicat cotele la importul de fructe din Republica Moldova.
Am ridicat sau eliminat cotele la import la fructe, la vinuri, deci, am ajutat întreprinzătorii moldoveni. Sigur că şi ei trebuie să se deprindă cu comerţul cu Uniunea Europeană, cu exportul, să îndeplinească standardele. Minuni nu apar peste noapte, dar vedem: comerţul clar creşte între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Beneficiile sunt concrete, există. Cine spune altceva nu spune adevărul şi este un politician populist.”
Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră această declaraţie pe care o face Igor Dodon de nenumărate ori, spunând că, imediat după ce a fost semnat acordul moldo-comunitar, din haznaua statului a dispărut acest miliard de dolari?
Siegfried Mureșan: „Dar nu este nicio legătură între acordul moldo-comunitar şi dispariţia miliardului. Miliardul a dispărut de la Chişinău şi responsabilii trebuie căutaţi la Chişinău. Ancheta trebuie să progreseze mult mai rapid. Dar, până una-alta, nu l-am văzut nici pe Igor Dodon să fie foarte viteaz în lupta cu oligarhii şi să protejeze bugetul public. Deci, ancheta trebuie să continue acolo, cei vinovaţi trebuie traşi la răspundere.
Dar am dubii că Igor Dodon, într-adevăr, este persoana potrivită pentru a face lumină în bugetul Republicii Moldova şi în frauda bancară. Ca să închei, nu există nicio legătură între dispariţia miliardului şi Acordul de Asociere. Acordul de Asociere este o şansă pentru Republica Moldova. Şi cine a furat acel miliard nu ştim, dar vom afla. Ancheta trebuie să continue şi cei care l-au furat trebuie traşi la răspundere. Dar categoric nu există nicio legătură între apropierea de Uniunea Europeană, asociere şi furtul miliardului.”
Europa Liberă: Igor Dodon i-ar fi spus lui Donald Tusk că doreşte să restabilească relaţia cu Federaţia Rusă. Și a propus ca pe subiectul comerţului să se poarte negocieri trilaterale – Republica Moldova, UE, Federaţia Rusă. Eu v-am mai adresat această întrebare, dar, pentru că a venit cu acest mesaj aici, la Bruxelles, vă mai cer încă o dată o tălmăcire. Cum va reacţiona Bruxellesul?
Siegfried Mureșan: „Exact cum v-am spus dumneavoastră în luna decembrie: între negocierile dintre Uniunea Europeană şi Moldova nu există loc pentru Federaţia Rusă. Negocierile dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova sunt purtate pe picior de egalitate între cele două părţi. Şi noi nu spunem Republicii Moldova ce destin şi ce viitor să îmbrăţişeze. Noi ştim doar un lucru, că Republica Moldova este un stat în mijlocul continentului european, este un stat cu o istorie, cu o cultură europeană. Ştim că cetăţenii Republicii Moldova sunt aceiaşi naţiune cu cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, cu cetăţenii României. Vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi istorie, avem acelaşi viitor european.
Noi nu dictăm Republicii Moldova cum să-şi determine relaţiile internaţionale. Noi spunem doar următorul lucru: „Republica Moldova ne este prietenă, vrem să o ajutăm cât mai mult”. Şi spunem tuturor celorlalţi, care sunt o ameninţare pentru Republica Moldova: „Lăsaţi Republica Moldova să decidă singură pe ce cale vrea să meargă, ce viitor vrea să aibă”. Noi suntem un partener şi suntem dispuşi să ajutăm Republica Moldova cu toate mijloacele pe care le avem. Pentru a încheia şi răspunsul la întrebarea dumneavoastră anterioară, legată de furtul miliardului şi de Uniunea Europeană, trebuie spus un lucru foarte clar: corupţia este acasă în Federaţia Rusă, nu în state membre ale Uniunii Europene. Vedem că state membre ale Uniunii Europene sunt între cele mai puţin corupte state din lume. Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda, Belgia, Olanda sunt între cele mai puţin corupte state din lume, conform tuturor standardelor internaţionale. Şi vedem că Federaţia Rusă este mai coruptă decât oricare stat membru al Uniunii Europene.
Conform Indicelui percepţiei corupţiei, publicat de Transparency International în urmă cu puţine săptămâni, Federaţia Rusă este în lume pe locul 131 din 176 de state, deci, la coada clasamentului. Mie nu mi-e teamă de corupţia din Uniunea Europeană, unde state din Uniunea Europeană sunt pe primele locuri în acest clasament, ci mi-e teamă de corupţia din Federaţia Rusă. Să hotărască şi cetăţenii Republicii Moldova dacă Danemarca, care e pe locul unu în lume, Finlanda, care e pe locul trei în lume, Suedia, care e pe locul patru în lume sunt state mai corupte sau mai puţin corupte decât Federaţia Rusă, care e pe locul 131 în lume. Despre spălarea banilor şi corupţie cred că pericolul este dinspre Federaţia Rusă, nu dinspre Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Domnule Mureşan, de 25 de ani în Republica Moldova nu a existat un consens în vârful puterii încotro merge Republica Moldova. Şi iată acum e şi mai pronunţat acest lucru, pentru că viziunile politicienilor din fruntea Moldovei sunt diferite. Pe de o parte, Igor Dodon ar fi mai aproape de Federaţia Rusă, iar pe de altă parte, guvernarea zice că vrea să apropie ţara şi mai mult de Uniunea Europeană. Vă este clară relaţia Dodon-Plahotniuc, de exemplu?
Siegfried Mureșan: „Nu, nu îmi este clară, nu o cunosc. Urmăresc şi eu ce se întâmplă în Republica Moldova, dar vă spun un lucru, pentru noi, pentru Europa, relaţia principală este relaţia noastră cu cetăţenii Republicii Moldova. Şi ce vrem să vedem sunt oameni politici care susţin credibil cauza pro-europeană.”
Europa Liberă: Da, dar purtaţi dialog, totuşi, cu guvernanţii.
Siegfried Mureșan: „Anul trecut am avut alegeri prezidenţiale în Republica Moldova şi familia politică a cărui purtător de cuvânt eu sunt la nivel european, Partidul Popular European, a susţinut candidatul care, fără niciun dubiu, a fost candidatul cel mai integru, cel mai competent, cel mai potrivit să devină preşedinte al Republicii Moldova. Şi acest candidat este Maia Sandu. Dacă mă întrebaţi pe cine prefer, pe Igor Dodon sau pe Vlad Plahotniuc, vă voi răspunde direct şi foarte simplu: pe Maia Sandu.”
Europa Liberă: Maia Sandu e în opoziţie.
Siegfried Mureșan: „Da. Până la viitoarele alegeri parlamentare, când va fi la guvernare.”
Europa Liberă: Dar această insistenţă a guvernului de a se numi pro-european şi aceste reproşuri care vin din partea lui Igor Dodon că pro-europenii au făcut să treneze reformele? Cum să înţeleagă cetăţeanul declaraţiile acestea?
Siegfried Mureșan: „Eu cred că domnul Dodon şi domnul Plahotniuc au mult mai multe lucruri în comun, decât au în comun cu, de exemplu, un om politic onest cum e Maia Sandu. Din câte ştiu, atât domnul Dodon, cât şi domnul Plahotniuc vin din aceeaşi
Țara nu trebuie să fie condusă de discipolii lui Vladimir Voronin, ci de oameni politici noi, credibili, ...
şcoală politică a profesorului Vladimir Voronin, dintr-un partid care se numeşte Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Eu nu cunosc relaţia între dumnealor, dar e clar că asemănări există şi se trag din aceeaşi mamă.
Dacă vrem ca cetăţenilor Republicii Moldova să le meargă mai bine, atunci ţara nu trebuie să fie condusă de discipolii lui Vladimir Voronin, ci de oameni politici noi, credibili, care vin cu altă gândire, din o cu totul altă şcoală.”
Europa Liberă: Şi viitorul cooperării moldo-comunitare cum îl vedeţi? Cum va fi? Cine îl clădeşte? Cine ajută instituţiile statului să fie viabile? Pentru că în Moldova cresc vulnerabilităţile mai degrabă.
Siegfried Mureșan: „Noi vrem să lucrăm pentru oameni şi sperăm că nici preşedintele şi nici guvernul nu vor fi un obstacol în această cale. Şi îl vom evalua pe fiecare în funcţie de rezultate, în funcţie de modul cum îşi îndeplinesc promisiunile. Am de făcut un avertisment clar: renunţaţi la limbajul dublu. Dacă credeţi că veţi putea guverna pe banii noştri şi pe agenda Moscovei, veţi eşua. Uniunea Europeană are suficientă experienţă în dialogul cu regimuri care nu îşi îndeplinesc angajamentele.”
Europa Liberă: Dar cum comentaţi rezultatele vizitei domnului Dodon?
Siegfried Mureșan: „Nu, nu le comentez de niciun fel, ele nu mă surprind. Domnia sa încearcă să folosească această vizită pentru a câştiga capital politic acasă, în Republica Moldova, dar cu niciuna din tezele sale nu a avut succes aici. Dimpotrivă, am văzut că Uniunea Europeană e ferm angajată în implementarea Acordului de Asociere, pe care, de altfel, noi în Parlamentul European l-am votat. Nu credeţi că noi, Parlamentul European, vom face altceva decât să veghem la implementarea Acordului de Asociere, pe care domnia sa, repet, dacă îl pune sub semnul întrebării, riscă tot ceea ce s-a făcut până acum între Uniunea Europeană şi Republica Moldova.”
