S-a ales oare Republica Moldova doar cu eșecuri comerciale din cauza Acordului de asociere cu UE, aşa cum susţine preşedintele Igor Dodon? Centrul analitic independent Expert-Grup consideră că statisticile au fost răstălmăcite pentru a ilustra mai convingător preferinţele geopolitice ale preşedinţiei de la Chişinău. O convorbire cu directorul executiv al acestui centru, Adrian Lupuşor.
Europa Liberă: Aşadar, un text publicat recent pe blogul personal al președintelui Igor Dodon arată că Republica Moldova a suferit pe parcursul celor doi ani de la semnarea Acordului de asociere cu UE dureroase eşecuri comerciale. Analizând modul în care s-au folosit statisticile, Expert-Grup apreciază cele prezentate de Președinție drept - aşa cum înţelegem - mai curând o răstălmăcire sau chiar o denaturare a modului în care s-au întâmplat lucrurile în comerțul Republicii Moldova în urma procesului de realizare a Acordului de Asociere cu UE. Haideți să ne referim măcar la unele aspecte lămuritoare în acest sens. Întâi de toate, la ce prognoze sau așteptări se referă autorii analizei prezentate de președinte ca eșuate sau ratate?
Adrian Lupuşor: „Înainte de semnarea Acordului de Asociere au fost realizate mai multe studii care au anticipat un efect pozitiv asupra economiei, asupra exporturilor în urma semnării Acordului de asociere. Însă acele studii, evident, nu au avut cum anticipa şi lua în consideraţie alţi factori negativi, alte şocuri, cum ar fi seceta din 2015, instabilitatea politică din ultimii ani. Să nu uităm că de la semnarea Acordului de Asociere şi până în prezent am avut șase prim-miniştri. Au fost şi alţi factori externi, inclusiv criza de securitate din regiune, criza economică din Rusia. Toţi aceşti factori au influenţat negativ performanţele economice ale Republicii Moldova şi, evident, nu au putut fi luaţi în consideraţie la momentul elaborării acelor estimări înainte de semnarea Acordului de asociere.
Acele estimări se referă mai curând la impactul net al liberalizării comerţului fără influenţa acestor factori negativi care, din păcate, am văzut că au fost foarte mulţi. Perioada negocierii şi semnării Acordului de asociere a coincis cu această multitudine de factori negativi. A pune pe umerii Acordului de Asociere toate aceste probleme - eşecurile guvernării, problemele din regiune sau seceta din 2015 - este o abordare tendențioasă, în opinia noastră.”
Europa Liberă: Susţineţi că, de fapt, în condiţiile unor şocuri externe şi ale unei guvernări proaste, comerţul cu UE şi suportul acesteia a servit mai curând drept „o pernă de siguranţă” pentru economia Republica Moldova. Sugeraţi că, dacă n-ar fi fost Acordul de Asociere, Republica Moldova ar fi intrat într-o suferință considerabil mai mare?
Adrian Lupuşor: „Cred că, în pofida șocurilor pe care le-am menționat, economia Republicii Moldova s-a descurcat relativ bine. Nu am avut un colaps dramatic al exporturilor, în general al economiei, în pofida şocurilor extrem de grave pentru ţară. Comerţul liber cu UE a fost într-adevăr una din pernele de siguranţă foarte importante care au permis exportatorilor să-şi menţină sau chiar să-şi extindă poziţiile pe piaţa UE, care este cea mai mare piaţă din lume.
Voi prezenta câteva cifre. Dacă luăm perioada septembrie 2014 - august 2016, o perioadă de 24 de luni, adică doi ani de la semnarea Acordului de Asociere, şi comparăm cu o perioadă de doi ani până la semnarea Acordului observăm că dinamica exporturilor spre UE a crescut cu 5%, în timp ce exporturile spre celelalte destinaţii au scăzut destul de mult, spre CSI au scăzut cu 44%, spre alte state au scăzut cu 15%. Acest lucru confirmă că scăderea exporturilor spre alte regiuni a fost determinată, inclusiv de factori externi, cum ar fi problemele economice din Federaţia Rusă, dar şi din alte state, inclusiv în UE situaţia economică nu a fost foarte benefică în ultimii ani.
Este foarte important să menţionăm că în aceeaşi perioadă de doi ani de implementare a Acordului de asociere nivelul de acoperire a importurilor cu exporturile, adică balanţa comercială, s-a îmbunătăţit de la 46% în perioada de până la semnarea Acordului de Asociere până la 60% în perioada celor doi ani de la semnarea Acordului. În cazul comerțului cu CSI sau alte state balanţa comercială fie că s-a înrăutățit, fie că a rămas la fel de dezechilibrată.”
Europa Liberă: Sugerați că ar fi umflate argumentele invocate de Preşedinţie precum că importurile de mărfuri agroalimentare ar fi crescut şi ar fi în creştere, în paguba producătorilor locali?
Adrian Lupuşor: „Consider că abordarea este una tendențioasă pentru că s-a pus accent pe unele tendinţe care confirmă poziţia autorului, poziţia preşedintelui ţării precum că Acordul de Asociere ar fi adus efecte negative economiei.
Evident că în această perioadă au fost careva tendinţe îngrijorătoare, nu putem spune că totul a fost roz. Ştim bine ce a fost în ultimii doi ani, economia nu a evoluat aşa cum am anticipat şi exporturile, importurile, la fel, au avut tendinţe destul de variate. În analiza preşedintelui s-a pus accent pe tendințele mai curând îngrijorătoare în viziunea autorului pentru a scoate în evidenţă mesajul principal că acordul de asociere este negativ pentru ţară.
Dacă privim lucrurile în ansamblu vedem că situaţia nu este chiar aşa. Balanţa comercială dintre UE şi Republica Moldova s-a îmbunătăţit în aceşti doi ani de la semnarea Acordului. Importurile totale din UE au scăzut. În pofida mitului că Acordul de liber schimb va duce la invadarea pieţei interne cu produse de import, acest lucru nu s-a întâmplat. Avem o scădere cu 18% pentru acești doi ani de Acord de Asociere faţă de doi ani precedenți. Mai mult decât atât, pentru unele produse agro-alimentare importurile au scăzut, însă trebuie să abordăm lucrurile foarte atent.
Dacă vorbim de creşterea importurilor de ouă pentru incubație, de exemplu, trebuie să înţelgem că este vorba despre ouă utilizate pentru extinderea fermelor. Vorbim despre perspective pozitive pentru sectorul agricol în baza acestor creșteri de importuri. Nu toate importurile sunt negative pentru ţară, unele pot alimenta creşterea economică în viitor. Alte importuri care au crescut au fost de lapte, doar că această creştere s-a datorat faptului că o fabrică şi-a mutat producerea în România din cauza reducerii capacităţii de producere de lapte în Republica Moldova. Respectiv, în mod natural au crescut şi importurile de lapte din România operate de această companie.
În acelaşi timp, au crescut mult mai mult unele importuri din CSI şi nu din UE. Acest lucru iarăşi se neglijează de către autor. Avem o creştere spectaculoasă a importurilor de mere sau de zahăr. S-a neglijat acest lucru. Pe lângă faptul că nu s-a oferit o imagine de ansamblu conform căreia importurile toate din UE au scăzut, s-a operat cu anumite tendinţe pe care autorul a considerat de cuviinţă să le scoată în evidenţă şi să le prezinte drept aşa numitul eşec al Acordului de Asociere ceea ce este evident un mesaj eronat.”
Europa Liberă: Interpretări eronate sau premeditat unilaterale sau simpliste pentru a trage de păr, cum se spune, argumentele în defavoarea beneficiilor pieţei UE pentru Republica Moldova. Dar unde este, totuşi, loc pentru mai bine? A existat loc pentru mai bine dacă vorbim de modul în care a fost guvernară Republica Moldova sau de modul în care au văzut sau au realizat politicile decidenții? Altfel spus, ar fi fost beneficiile relaţiilor cu UE evidente dacă se guverna altfel?
Adrian Lupuşor: „Mereu este loc pentru mai bine, în special în contextul șocurilor din ultimii câţiva ani, mă refer şi la aşa numitul furt al miliardului şi la criza din sectorul bancar. Evident că aceste şocuri au fost cauzate în mare parte de eşecurile de guvernare.”
Europa Liberă: Președintele Dodon pare decis, cum a spus, să prezinte în curând publicului, „un program cuprinzător de dezvoltare socio-economică a țării” cu „schimbări în toate sectoarele”. Despre ce ar putea fi vorba? O schimbare radicală, revoluţionară a modului în care se va dezvolta economic ţara?
Adrian Lupuşor: „Vom vedea. Cred că este binevenită o asemenea abordare din partea unui lider de ţară. cred că Republica Moldova are nevoie de un program de dezvoltare care ar consolida societatea şi elitele politice. Aş vrea să menţionez că Republica Moldova deja are o Strategia naţională de dezvoltare până în 2020 care necesită să fie actualizată. Totodată, Republica Moldova şi-a asumat angajamente internaţionale pentru a implementa agenda de dezvoltare sustenabilă – Agenda 2030 – mă refer la obiectivele de dezvoltare durabilă.
Foarte mult aş dori ca acest potenţial program despre care vorbeşte preşedintele să ia în consideraţie şi aceste deziderate de dezvoltare ale ţării pe termen lung şi să contribuie la consolidarea societăţii. Obiectivul de dezvoltare este îmbrățișat de toţi şi de solcialişti, şi de liberali, şi de democraţi, şi de comunişti. Nu cred că există vreo formaţiune politică sau vreun politician care să nu dorească o dezvoltare sustenabilă şi incluzivă a Republicii Moldova. Să vedem dacă acest program va reflecta aceste angajamente şi cel mai important este dacă acest program va fi sau nu implementat.”
