Șeful social-democraților români nu pare să aibă niciun fel de informații clare și se bazează pe date subiective.
„Mi s-a părut ciudat – a spusDragnea - cum un șef de bancă cu capital străin protestează împoriva Guvernului”.
E a doua oară când liderul PSD îl nominalizează pe președintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, care într-un comunicat public a precizat că vine în stradă fiindcă înainte de a fi președinte de bancă este tată și îi pasă de viitorul copiilor lui și de viitorul ării în care locuiește de 20 de ani.
Adrian Țuțuianu, șeful Comisiei parlamentare pentru verificarea Seriviciului Român de Informații a cerut SRI încă de la începutul protestelor anti-guvernamentale să prezinte eventualele legăturil între companiile multinaționale și manifestațiile din fața guvernului.
Țuțuianu a sugerat deja că e nemulțumit de răspunsul SRI, precizând că poate susține cu probe presupusa implicare a multinaționalelor.
Evorba despre trei angajați ai companiei de subansamble auto, Yazaki de la Dărmănești, angajați care ar fi gata să dea declarații instituțiilor statului, potrivit șefului Comisiei SRI.
Adrian Țuțuianu a spus vineri că multinaționalele produc cam 80% din cifra de afaceri şi plătesc cam 3 miliarde de euro profit, ceilalţi, întreprinderi mici şi mijlocii produc 20% din cifra de afaceri şi plătesc 56 de miliarde de euro impozite.
PSD jonglează cu cifre controversate, asemănătoare cu cele apărute într-un raport discutabil, dat publicității de Patronatul Investitorilor, care a lansat recent studiul „Capitalul Privat Românesc 2016” din care rezultă că „profitabilitatea companiilor cu capital românesc este mai mare decât cea a companiilor cu capital străin și că gradul de îndatorare al celor românești se micșorează”.
Potrivit statisticilor în România sunt aproximativ 30.000 de multinaționale.
96 din primele 100 de societăți care exportă cel mai mult sunt companii multinaționale.
Din totalul exporturilor românești în valoare de 55 de miliarde de euro, aproape 90% reprezintă vânzări pe care le fac multinaționalele.
E vorba în general de mașini, echipamente de transport, produse chimice, agroalimentare și doar în cele din urmă despre combustibili și materii prime.
Multinaționalele pun pe piață produse complexe cu valoare adăugată mare, care generează fluxuri financiare ramificate.
Pe de altă parte investițiile străine directe au depășit anul trecut patru miliarde de euro.
În România nu există un raport care să arate cât din bugetul țării reprezintă taxele pe care le plătesc multinaționalele.
Pare să fie un secret fiscal bine păzit de ministerul de Finanțe.
Dar România are 46 de firme în top 500 al celor mai mari companii din Europa Centrală și de Est, conform Deloitte, veniturile lor cumulate fiind de 46,4 miliarde de euro.
Între acestea, cele mai profitabile sunt Automobile Dacia, cu capital majoritar francez, OMV, cu capital majoritar austriac, Rompetrol Rafinare, cu capital majoritar kazah și Kaufland, cu capital majoritar german.
Câștigul statului de pe urma multinaționalelor este însă de mai multe feluri, fiindcă întreprinderile străine plătesc impozite, colectează TVA, crează de locuri de muncă și nu în ultimul rând sunt agenți ai modernizării.
Liderul social-democrat l-a arătat cu degetul de mai multe ori pe președintele austriac al Raiffesen Bank, poate fără să știe că această bancă a vărsat la bugetul de stat în ultimii șase ani aproape 600 de milioane de euro.
