Ministerul de externe al Rusiei a respins astăzi ferm acuzațiile că Moscova s-ar fi implicat într-o tentativă de lovitură de stat în Muntenegru. Potrivit declarației de miercuri a purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova, în opinia Moscovei asemenea învinuiri ar fi parte dintr-o campanie anti-rusească pusă la cale de autoritățile de la Podgorița. Cum veți auzi în relatarea corespondentului nostru, protestul Moscovei vine la o puțin timp după ce fostul premier muntenegrean Milo Djukanovic acuzase Rusia de „politici distructive” în Balcani.
„Din păcate, la nivel mondial”, afirma fostul prim-ministru al Muntenegrului, „relațiile au atins o deteriorare dramatică. Anume această deteriorare a fost motivul care i-a făcut să încerce în octombrie 2016, în timpul alegerilor parlamentare să dea jos guvernul existent și cu orice preț să instaleze unul nou, care ar fi urmat să fie un govern-marionetă ce va servi interese străine, în special al Rusiei. Așa, ei ar fi putut trimite un mesaj Europei și NATO că nu se pot extinde în Balcani și în altă parte fără consensul nostru”. Declarația lui Djukanovic a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu susținătorii Partidului Democrat al Socialiștilor din Muntenegru.
Oficialii ruși au caracterizat Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia și Muntenegru drept parte a sferei rusești de influență, încercând să trimită mesajul că aderarea la NATO a unei din aceste țări nu ar fi posibilă. Statele vizate au făcut parte din Iugoslavia, stat socialist ce menținea o politică de distanțare de Uniunea Sovietică. În prezent însă țările și-au manifestat interesul de a adera la Uniunea Europeană.
Comandantul suprem al NATO pentru Europa, generalul Curtis Scaparotti, și-a exprimat și el îngrijorarea în privința influenței Rusiei în regiune. Declarația a fost făcută în Kosovo.
„Văd o activitate a Rusiei în Balcani. Sunt îngrijorat de inflența Rusiei în regiune, în special în ce privește mass-media, influența politică și altele”.
Procurorii din Muntenegru au acuzat Rusia și operativii serviciului secret al acesteia că ar fi planificat pe lângă lovitura de stat și asasinarea lui Djukanovici și asaltul asupra Parlamentului. Pe lista acuzațiilor sunt 20 de persoane, printre care și doi cetățeni ruși, dați în căutare de autoritățile muntenegrene.
Kremlinul a negat de repetate ori orice implicare în ceea ce pretinde partea muntenegreană. Ofițerul de presă al Ministerului Afacerilor de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a spus că aceste acuzații afectează temelia relațiilor bilaterale dintre cele două state.
„Evident, toate acestea afectează grav relațiile ruso-muntenegrene. Totul a început cu tendința autorităților de la Podgorița de a se ancora la NATO. Totul sfidând opinia propriilor cetățeni care nu au fost întrebați ce au de spus în această privință”.
Despre cei doi cetățeni ruși dați în căutare a scris anterior și presa din Republica Moldova. Portalul deschide.md menționa într-un articol publicat la începutul lunii februarie 2017 că cei doi ruși implicați în tentativa de puci de la Podgorița ar fi încercat în 2014 să zădărnicească semnarea Acordului de Asociere al Moldovei cu UE.
Vladimir Popov, una din persoanele date în căutare de autoritățile muntenegrene s-a aflat în mai-iunie 2014 în Republica Moldova, având mai multe întâlniri cu fostul bașcan al Găgăuziei, Mihai Formuzal, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, planificând „acțiuni de destabilizare”, potrivit mass-mediei.
