Nimic nu poate explica graba cu care a fost schimbată legislația anticorupție din România prin adoptarea Ordonanței de Urgență nr 13 în noaptea de 31 ianuarie 2017, este de părere GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei. Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, expertul GRECO, Gianluca Esposito, unul dintre autorii unui raport pe această temă publicat săptămâna trecută, arată că deși Ordonanța a fost abrogată, GRECO recomandă României ca pe viitor să supună astfel de modificări legislative dezbaterii parlamentare. Esposito mai arată că România este bine echipată din punctul de vedere al legislației anticorupție, sugerând că modificarea acesteia nu reprezintă o necesitate în acest moment. Există însă și o restanță, neconsiderată până acum o urgență de autorități: includerea sub incidența infracțiunii de mită a tuturor activităților din timpul și din afara orelor de serviciu ale functionarilor publici.
Europa Liberă: GRECO a publicat cu câteva zile în urmă un raport referitor la încercările de modificare a legislației penale anticorupție din România, care au provocat valuri de proteste și o mișcare civică fără precedent în România post-revoluționară. Este vorba de celebra Ordinanță de Urgență nr 13, retrasă între timp. Scrieți în raport că ați analizat această ordonanță și întregul proces de adoptare a ei în legătură cu obligațiile României ca stat semnatar al Convenției privind legislația penală în domeniul corupției. Dar în ianuarie 2017, când guvernul a adoptat OUG13, a motivat că GRECO și Consiliul Europei sunt cele care cer schimbările respective, afirmând că, dincolo de legislația privind penitenciarele (de care se ocupă CPT- Comitetul impotriva torturii), Consiliul Europei cere României legi penale mai clare.
Gianluca Esposito: „Am avut și avem o cooperare permanentă cu autoritățile din România, atât înainte de aceste dezbateri publice din România, cât și în momentele cele mai de vârf ale crizei. În raportul pe care l-am publicat recent am atătat că, în ce ne privește, referitor la infracțiunile de corupție, România este destul de bine echipată: în Codul Penal și Codul de Procedură Penală, adoptate de autoritățile române în 2014, au fost incluse cam toate recomandările noastre cu privire la penalizarea corupției.
Mai există lucruri care trebuie să fie clarificate. Unul dintre acestea este să ne asigurăm că toate acțiunile și misiunile funcționarilor publici sunt acoperite în lege la capitolul „mită”, indiferent dacă activitatea pentru care s-a primit mita s-a desfășurat în timpul serviciului sau nu. Să vă dau un exemplu: un oficial public ia o mită pentru a distruge un document care a fost întocmit de alt oficial. Fapta sa este mită, este corupție, chiar dacă acest dosar nu era lucrat de el, de cel care a luat mita. Iată câteva chestiuni care nu sunt acoperite de legislația din România, dar care sperăm că vor fi reglate în viitor.”
Europa Liberă: Ce a reproșat GRECO guvernului român referitor la OUG 13?
Gianluca Esposito: „Pentru că la momentul raportului Ordonanța era deja abrogată, GRECO nu a analizat substanța acestei ordonanțe. De aceea marea noastră îngrijorarea a fost procesul de adoptare a acestui text legislativ, și nu substanța. GRECO a indicat autorităților române că atunci când se urmărește aducerea unor schimbări majore în legislația penală, inclusiv în cea anticorupție, este important ca acest lucru să se facă prin intermediul unui proces parlamentar. Trebuie, în aceste cazuri, ca textul să fie supus unei dezbateri parlamentare, astfel încât toate punctele de vedere să fie luate în considerație. Nu este recomandabil să se grăbească ritmul legislativ si să se abordeze o astfel de schimbare majoră, cu consecințe importante, într-un proces de urgență.”
Europa Liberă: Există o limită de la care mita nu mai este… mită? Până la care poate fi iertată, sau trecută cu vederea? Există, în spațiul est-european și balcanic, ca și în țări ca Italia, un soi de înțelegere pentru mita, dacă suma nu este mare…
Gianluca Esposito: „Nu imi place să discut decât pe un text existent de lege. Dar, vă pot spune personal că mita este mită, indiferent de sumă. Trebuie condamnată, criticată și pedepsită.”
Europa Liberă: V-ați ocupat în această rundă de evaluare pentru România de parlamentari și justiție. Când veți analiza și legislația care se adoptă la nivel local și regional, precum și de autoritățile locale și regionale? De multe ori, se încearcă impunerea la nivel local a unor texte sau prevederi legislative care nu trec la nivel național…
Gianluca Esposito: „Există acum o discuție în cadrul GRECO, dacă să analizam si autoritățile locale. Pentru moment, nu o vom face. Runda a 4-a de evaluare se concentrază pe măsurile anti-corupție în ce îi privește pe parlamentari, procurori și judecători. Anul acesta vom începe runda a 5-a, în cadrul căreia vom analiza celelalte puteri ale statului: guvernul și instituțiile de aplicare a legii. Dar ne gandim că, după ce vom analiza guvernul și puterea centrală, să ne îndreptăm și către puterile regionale și locale.”
Europa Liberă: Un alt proiect controversat de lege depus deja în Senatul din România dorește modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv modificarea procedurii de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a șefilor Procuraturii. Proiectul de lege este inițiat de Călin Popescu Tăriceanu (șeful Senatului) și ar exclude Președintele și Ministrul Justiției din procedura de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorilor de rang înalt. Care este părerea Dvs. despre acest proiect?
Gianluca Esposito: „Nu am văzut încă propunerile și, de regulă, nu comentăm un proiect nefinalizat. În raportul rezultat după a patra rundă de evaluare pentru România, publicat în ianuarie 2016, formulăm o recomandare specială cu privire la prevenirea corupției în randul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor. Recomandăm ca procesul să fie cât mai transparent, criteriile să fie cât mai obiective, iar, in plus, Consiliul Superior al Magistraturii să aibă un rol mai important în acest proces de selecție. Ca atare, sperăm că România va lua în considerare aceste recomandări atunci când modifică Legea 303/2004.”
