Astăzi este marcată Ziua Mondială a Libertății Presei, zi în care, la Chișinău mai multe organizații de media în frunte cu Centrul pentru Jurnalism Independent vor lansa un memoriu în care sunt punctate problemele presei moldovene. În același context, centrul invită jurnaliștii să participe azi la pichetarea Parlamentului – o acțiune prin care se urmărește sensibilizarea deputaților față de provocările cu care se confruntă mass-media și unde se va cere acces liber la informație, condiții demne de lucru pentru reprezentanții breslei și încetarea presiunilor îndreptate în ultimul timp împotriva jurnaliștilor. O discuție la această temă, peste câteva minute cu Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.
Europa Liberă: Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu mai multe organizații media, organizează în contextul Zilelor Libertății Presei o serie de evenimente la care vor fi punctate mai multe probleme cu care se confruntă breasla. Să începem cu Memoriul Libertății Presei, anticipând, am vrea să vă întrebăm dacă, în comparație cu anul trecut, când controlul politic și concentrarea media erau principalele probleme, lucrurile au luat o altă întorsătură?
Nadine Gogu: „Nu. De fapt, constatăm în memoriul din acest an că au fost perpetuate vechile probleme. Şi concentrarea mass-media este una dintre problemele majore cu care se confruntă domeniul, în special, al audiovizualului şi ingerinţa politicului în activitatea mass-media – principalele probleme. Dar au rămas şi alte probleme, de care vorbim de mai mult timp, cum ar fi, de exemplu, cadrul legal defectuos, accesul limitat al jurnaliştilor la informaţie. Recent, din câte cunoaştem, au apărut şi alte nuanţe legate de limitarea accesului la informaţie. Vorbesc aici de unele prevederi din Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, prin această lege, jurnaliştilor li se limitează accesul la anumite informaţii. Sunt probleme de care vorbim, dar lucrurile nu se schimbă, din păcate. Şi constatăm an de an aceeaşi situaţie. De fapt, dacă am compara cu anul 2013, pentru că atunci s-a produs o scădere dramatică a numărului de puncte care îi sunt atribuite Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale, de atunci până acum observăm o cădere lentă, un trend descendent. Încet, dar sigur mergem în jos, din păcate.”
Europa Liberă: Şi în ce condiții sau circumstanțe ar fi posibil ca acest trend, despre care vorbiţi, să se schime în sensul opus, spre o presă liberă, care să informeze mai corect?
Nadine Gogu: „În primul rând, să fie rezolvate acele probleme la care m-am referit adineauri. Dacă vorbim de cadrul legal, ar trebui ca proiectele de lege, care au fost elaborate inclusiv cu asistenţa societăţii civile şi se află în Parlament, să fie votate. Pentru că anul trecut, de exemplu, a fost votată în prima lectură amendarea Legii privind accesul la informaţie. Şi după aceasta legea a fost trecută pe linie moartă. La fel, noul Cod al Audiovizualului a fost votat în prima lectură în iulie anul trecut, după care nu s-a mai revenit la el. Şi abia acum, în luna martie anul curent au revenit la subiect şi au zis că vor crea un grup de lucru în Parlament, cu societatea civilă, cu experţi ca să vedem ce facem în continuare. Vorbim despre concentrare, dar chiar dacă la prima vedere s-ar părea că pe domeniul legislativ s-au făcut anumite schimbări, oricum, acestea nu au dus la diminuarea concentrării. Cu acele modificări ale Codului Audiovizualului, prin care a fost redus numărul de licenţe pe care le poate deţine o persoană fizică sau juridică, nu s-a întâmplat reducerea concentrării. Pentru că anul trecut au fost incluse şi unele prevederi prin care li se permitea proprietarilor de media să deţină în continuare, până la expirarea licenţelor, peste un an aceste prevederi au fost excluse din cod. Şi cred că în luna mai acum ar trebui să asistăm, cel puţin, aşteptăm să vedem cum se întâmplă această reducere a concentrării, dacă proprietarii care au mai mult decât două licenţe vor renunţa la ele, cum se va întâmpla. Rămâne să vedem. În continuare avem aceleaşi probleme care ar trebui rezolvate, în primul rând, de autorităţi. Dacă nu sunt asigurate anumite condiţii, dacă există concurenţă neloială, dacă există monopol şi pe piaţa publicităţii, atunci nu mai putem vorbi de independenţa mass-media nici financiară, nici a politicii editoriale. Vorbim de acces la informaţie, cum spuneam, există anumite carenţe în anumite legi, care creează obstacole în activitatea jurnaliştilor. Toate acestea trebuie rezolvate şi atunci, cred eu, dacă se rezolvă şi, totodată, și se aplică aceste prevederi noi, atunci ar fi mult mai uşor pentru jurnalişti să activeze. Respectiv, am începe să creştem.”
Europa Liberă: Ce trebuie să înţeleagă publicul, atunci când autorităţile promovează anumite modificări şi renunţă la altele? Cum ar trebui cetăţenii să trateze autorităţile în acest sens?
Nadine Gogu: „Din ceea ce vedem în ultimii ani, de fapt, se fac anumite declaraţii că ar fi preocupate autorităţile şi de problema propagandei străine, a propos, şi de multe alte probleme. Și ei declară că sunt deschişi pentru ca să lucreze împreună cu societatea civilă, să lucreze împreună cu mass-media, să rezolve problemele pe care le au jurnaliştii. În realitate, vedem că lucrurile stau nu chiar aşa. Și înţelegem, judecând după ultimele evoluţii, după lucrurile care s-au întâmplat anul trecut, când anumite proiecte de legi au fost promovate intens, chiar dacă au fost criticate de către societatea civilă, de către mass-media și s-a uitat de acele proiecte pe care le considerăm foarte importante şi necesare şi care, într-adevăr, ar putea să contribuie la o schimbare a situaţiei în bine. Oricum, acestea sunt lăsate în umbră, se pedalează, se merge pe ideea adoptării altor proiecte de legi şi, cum ziceam, parcă aparent se fac anumite schimbări. Ar trebui să vedem schimbarea şi de facto, dar nu o vedem. Ar fi posibil şi sperăm să se întâmple acest lucru în anul curent, deşi, revenind la aceeaşi problemă a propagandei străine despre care vorbim de vreo câţiva ani, sunt declaraţii ale autorităţilor, sunt acele proiecte de legi care, până la urmă, au fost votate în acest an, unul dintre ele prin care s-a introdus obligativitatea pentru radiodifuzorii locali să aibă conţinut autohton în prime time, în special. Era invocat motivul că, astfel, prin această modalitate se va lupta cu propaganda străină. Eu nu cred ca va fi aşa. Mai degrabă, anticipăm unele probleme pentru radiodifuzorii care nu vor reuşi să se conformeze noilor prevederi. Dar observăm că, în acelaşi timp, CCA, chiar dacă toţi vorbesc că trebuie să protejăm spaţiul informaţional, că ar trebui să avem mai mult conţinut autohton, CCA continuă să elibereze licenţe unor entităţi.
Şi, în felul acesta, piaţa media se completează cu alt produs de limbă rusă. Pentru că avem conţinut mediatic, mai bine zis, care vine din afara ţării şi este produs în limba rusă. Aceasta, iarăşi, este o problemă. În condiţiile în care constatăm că este o problemă şi vrem să lucrăm să înlăturăm această problemă, să o soluţionăm, ar trebui să facem acest lucru. Dar nu se întâmplă.”
Europa Liberă: S-ar părea că există totuşi o neconcordanţă, să zicem. Încercaţi să sensibilizaţi pe cei de la guvernare, care spun că susţin valorile democratice europene.
Nadine Gogu: „Dar noi facem acest lucru şi nu doar în cadrul Zilelor Libertăţii Presei, în mai. O facem, de exemplu, şi în timpul Forumului mass-media, avem deja două ediţii ale forumului. Am elaborat o foaie de parcurs destul de complexă, în care am constatat care sunt problemele cu care se confruntă presa, am inclus multe recomandări, dar ele rămân nesoluţionate.”
Europa Liberă: Şi cu ce rezultate parţiale, cel puţin? Astăzi, invitați jurnaliștii să participe, de exemplu, la pichetarea Parlamentului.
Nadine Gogu: „De aceea şi mergem, în luna mai, în special. Pentru că astăzi este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, facem un apel către colegii jurnalişti, un apel la solidaritate. Mergem împreună să reamintim guvernanţilor că acestea sunt problemele care trebuie rezolvate. Sperăm să se întâmple. Ne amintim, anul trecut, după mai multe activităţi anumite lucruri s-au mai schimbat puţin, cu accesul jurnaliştilor în sala de şedinţe a Parlamentului, de exemplu. Dacă vom continua să facem acţiuni comune, vom veni nu doar în luna mai cu diferite activităţi, dar şi ulterior cu diferite campanii, vom participa, desigur, aşa cum am participat în diferite grupuri de lucru, aşa-numite. Sper să se întâmple ceva.”
Europa Liberă: Doamnă Gogu, dar se pare uneori că aceste probleme sunt discutate doar între cei care înțeleg nevoia unei prese mai libere și sunt trecute cumva cu vederea acolo unde există probleme la capitolul integritate jurnalistică.
Nadine Gogu: „Este adevărat. Într-adevăr, când vine vorba despre probleme, când facem diferite acţiuni, nu se alătură toţi colegii din breaslă, o parte din ei nu consideră că ar avea probleme. Pentru că posibil că pentru ei accesul la informaţie nu este atât de restricţionat. În plus, ei nu fac investigaţii jurnalistice prin care să scoată la iveală anumite lucruri frauduloase pe care le fac guvernanţii. Şi dacă, de exemplu, proprietarii de media sunt la guvernare sau sunt politicieni, respectiv, jurnaliştii nu sunt interesaţi de subiecte de investigaţie. În condiţiile acestea, rămân acei care mai încearcă să fie independenţi. Pentru că este foarte dificil, şi trebuie să o spunem, să rămâi independent, dacă din punct de vedere financiar este dificil. Şi, a propos, fac o paranteză, mâine vom lansa un studiu de necesităţi al mass-media. Şi constatam acolo că, într-adevăr, cea mai mare problemă pe care o remarcă colegii noştri, managerii, jurnaliştii este lipsa de resurse financiare. Şi atunci, dacă nu există independenţă financiară, este dificil să rămâi independent şi din punct de vedere al politicii editoriale.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, recent, am văzut o invitaţie a premierului Pavel Filip către investitori străini să investească în presa din Republica Moldova. Dumneavoastră cum vedeţi această invitaţie făcută de premier? Ar fi o soluţie la capitolul financiar?
Nadine Gogu: „La noi lucrurile nu stau prea bine aici, pe piaţa internă. Dacă am avea o situaţie în roz, dacă ar fi totul perfect aici, am mai face invitaţie şi pentru alţii ca să vină să activeze. Noi vorbim despre probleme reale care sunt, vorbim despre piaţa publicităţii care este foarte mică. Şi chiar deseori aud în discuţii că noi am avea prea multă presă şi care nu poate să lupte pentru publicitate, pentru că e prea puţină. Cum să-şi acopere mass-media investiţiile? Cum să-şi facă nu profit, dar, cel puţin, să îşi acopere cheltuielile, dacă nu ai publicitate? Şi de aceea, în condiţiile acestea, apar aşa-numiţii sponsori sau cei din umbră, care vin cu anumite finanţe. Deja nu mai putem vorbi de presă ca business, dar în condiţiile în care este o problemă, nu ştim ce e cu această piaţă a publicităţii, avem concurenţă neloială, nu ştim cum s-ar descurca investitorii străini, dacă ar veni aici.”
