În ajunul Zilei Mondiale a Libertății Presei, jurnaliștii s-au plâns la o conferință la Chișinău că se confruntă cu tot mai multe cazuri în care autoritățile refuză să le răspundă solicitărilor de informație de interes public. Acționarea autorităților în justiție este o cale de urmat, dar cu șanse incerte de succes și, în tot cazul, o cale îndelungată: informația obținută în cele din urmă poate fi perimată.
Una dintre soluţii ar trebui căutată chiar în interiorul breslei jurnaliștilor, crede juristul Vladislav Gribincea de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova. După părerea lui, jurnaliștii nu ar fi suficient de uniți în a-și apăra interesele și drepturile. O altă soluţie pentru facilitarea accesului la informaţii publice ar trebui să vină din sfera politicului, crede juristul:
„Soluţia trebuie căutată undeva mai sus. Vă asigur că nici un funcţionar nu-şi va permite să nu vă răspundă la solicitări atunci când va avea o instrucţiune de la ministru. Şi nici un ministru nu ar face acest lucru dacă ar avea o instrucţiune pe linie de partid, de undeva mai sus. Dacă la nivel centralizat nu vor fi indicaţii clare cu privire la colaborarea cu presa lucrurile se vor întâmpla aşa cum se vor întâmpla. Iar ceea ce se întâmplă în ultimul timp mă face mai puţin optimist. Am impresia că situaţia în care ne aflăm astăzi este mai proastă decât cea care a fost trei ani în urmă la acest capitol. Şi ceea ce este mult mai interesant este că anumite portaluri care erau până ieri publice astăzi sunt îngreunate, spre exemplu portalul instanţelor judecătoreşti şi căutarea dosarelor după nume şi prenume.”
Avocata Tatiana Puiu a apărat de mai multe ori interesele jurnaliștilor în instanță. Ea constată că acționarea autorităţilor în judecată pentru violarea dreptului de acces la informaţii nu ar fi soluţia cea mai bună, pentru că după un an sau doi de proces informațiile care fuseseră solicitate nu mai sunt de actualitate. Avocata spune că problema nu ar fi atât în calitatea legii privind accesul la informaţii, cât mai curând în felul în care diferite instituţii o interpretează şi o aplică:
„Uneori o aplică prea restrictiv, uneori nu o aplică deloc. Asistăm la o situaţie fără precedent de restricţionare a dreptului de acces la informaţii. De regulă se invocă secretul comercial, secretul de stat şi, mai nou, date cu caracter personal.”
Organizatorii dezbaterii, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă, au prezentat mai multe situații în care demnitari și instituții publice le-au refuzat, din varii motive, accesul la informații sau, pur și simplu, le-au ignorat solicitările. Directoarea săptămânalului de investigație, Alina Radu:
„Ni se solicită scrisori, solicitări de informaţii în scris atunci când nu e cazul, atunci când informaţia trebuie deja să fie publică, atunci când este vorba despre bugete, bani, despre interese, despre firmele miniştrilor şi deputaţilor, despre copii deputaţilor şi miniştrilor angajaţi prin ministere sau ambasade. Asta nu trebuie solicitat prin scrisoare. Trebuie instituţia să fie interesată să demonstreze o capacitate de transparenţă cât mai mare.”
Pentru că deseori sunt rugați să solicite în scris informaţii și rareori obţin răspunsuri, s-au le primesc mai târziu de 15 zile, termen prevăzut în lege, Alina Radu a înmânat patru sute de scrisori cu diverse solicitări celor câţiva reprezentanţi ai serviciilor de presă de la instituții publice prezenţi la dezbatere. Alina Radu a spus că e un gest prin care ar vrea să sensibilizeze funcţionarii faţă de problemele breslei. De cealaltă parte, ofiţerii de presă s-au justificat mai curând afirmând că încearcă să răspundă tuturor demersurilor ziaristice şi că doar în anumite situaţii le solicită în formă scrisă, aşa cum le-o cere şi legea.
Mai mulţi jurnalişti şi ong-uri de media vor marca, miercuri, Ziua Mondială a Libertăţii Presei, pichetând Parlamentul. Acces liber la informație şi încetarea amenințărilor și presiunilor împotriva jurnaliștilor sunt doar câteva dintre cerințele pe care le vor înainta deputaţilor.
