Organizația internațională Human Rights Watch a dat publicității vineri un nou raport despre situația bărbaților gay din Cecenia, insistând că în ciuda dezmințirilor repetate de la Moscova și Groznîi autoritățile republicii nord-caucaziene au dezlănțuit o campanie de teroare împotriva homosexualilor.
Human Rights Watch spune într-un nou raport că în luna februarie autoritățile cecene au lansat o campanie anti-gay, reținând zeci de bărbați bănuiți că ar fi homosexuali. Victimele au fost ținute zile la rând într-un centru de detenție neoficial, fiind umilite, înfometate și bătute. Mai mulți bărbați reținuți au dispărut, alții au fost înapoiați familiilor aproape morți. Autoritățile i-au expus pe cei vizați rudelor ca fiind gay, îndemnând familiile să-i omoare, ca să-și „spele” rușinea.
Deși liderul cecen Ramzan Kadîrov a negat mereu reținerile, spunând că în Cecenia nici nu există bărbați gay, Human Rights Watch are dovezi că în campania anti-gay au fost implicate direct persoane cu funcții înalte în republică. Deși multe oficialități din structurile federale rusești au negat că ar fi avut loc vreo asemenea campanie, sub presiunea internațională Moscova a dispus începerea unor cercetări, cum a confirmat la 15 mai însuși președintele rus Vladimir Putin.
Human Rights Watch anticipează însă că este puțin probabil ca investigațiile rusești să aducă rezultate palpabile, pentru că cecenii persecutați se tem să se adreseze autorităților.
Noul raport spune printre altele că cecenii reținuți sub bănuiala de a fi gay au fost „vizitați” în centrul de detenție de oficialități de la Groznîi care i-ar fi umilit.
Tatiana Lokșina, directoarea filialei ruse a Human Rights Watch a spus că singura speranță pentru victimele campaniei anti-gay din Cecenia este sprijinul din străinătate: „Situația este dezastruoasă. Este nevoie de presiuni din partea interlocutorilor cei mai importanți ai Rusiei din străinătate, e nevoie să mențină presiunea asupra Kremlinului și să-i ceară să pună capăt persecuțiilor anti-gay din Cecenia odată pentru totdeauna. Facem apel la guvernele occidentale să facă tot ce le stă în putință pentru a oferi refugiu victimelor în țările lor, pentru că oamenii aceia nu sunt în siguranță în Rusia”.
La 17 mai Lituania a confirmat că a oferit drept de ședere pentru doi ceceni persecutați din cauza orientării sexuale, fiind una din primele țări din UE care intervine în această chestiune. Ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius a fost citat de AFP cu declarația că țara sa își coordonează eforturile cu ale altor aliați pentru a-i ajuta pe homosexualii persecutați.
Între timp autoritățile cecene continuă să nege că ar fi existat o campanie anti-gay. Săptămâna aceasta ombudsmanul pentru drepturile omului de la Groznîi, Nurdi Nuhajiev, a spus că „nu există nici o dovadă că în Cecenia există asemenea oameni, așa că nu au cum să fie persecutați”. În opinia lui Nuhajiev, „povestea” ar fi fost inventată de „forțe străine” ca să compromită și dezbine societatea cecenă. De la apariția primelor informații despre persecuțiile anti-gay din Cecenia în „Novaia Gazeta” la începutul lunii aprilie, declarații de negare a campaniei anti-gay au făcut nu doar liderii ceceni, în frunte cu autoritarul Kadîrov, dar și oficiali de la Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinlui, Dmitri Peskov, a spus că nu există nici un fel de dovezi că ar exista asemenea persecuții, iar avocata poporului pentru drepturile omului Tatiana Moskalkova a spus că informațiile par să fie „o provocare”.
Mai recent, la 22 mai, autoritățile rusești au negat informația apărută în presă că un membru al Gărzilor naționale ar fi fost ucis în Cecenia pentru că ar fi fost bănuit că ar fi gay.
Campania anti-gay a fost condamnată de organizațiile internaționale pentru drepturile minorităților sexuale, cum este ILGA-Europe, care a înființat pe site-ul său o secțiune specială dedicată situației din Cecenia.
Persecuțiile au fost condamnate la scară internațională, inclusiv de Națiunile Unite, de Uniunea Europeană și de Parlamentul European, acesta din urmă prin vocea președintelui său, Antonio Tajani, care a vorbit despre criză în plenul legislativului european: „Noi ne apărăm valorile chiar și dincolo de granițele UE”, a spus Tajani.
