Aflată la Chişinău pentru „relansarea dialogului strategic ” dintre Statele Unite și R. Moldova, asistenta adjunctă a secretarului de stat pentru afaceri europene si eurasiatice Bridget Brink a îndemnat autorităţile moldovene să respecte opinia Comisiei de la Veneția privind inițiativa schimbării sistemului de vot. Chișinăul trebuie să „implementeze pe deplin, în spirit și literă, recomandările Comisiei de la Veneția privitoare la reforma codului electoral”, a spus oficialul de rang înalt de la Departamentul de Stat al Statelor Unite. Fostul ambasador moldovean în SUA, Igor Munteanu, în prezent director executiv al IDIS Viitorul, a spus într-un interviu la Europa Liberă că prin asemenea declaraţii, SUA au transmis Republicii Moldova mesajul că sunt îngrijorate de intenţiile puterii de a aplica un sistem de vot cu deficienţe, ce ar putea submina rolul partidelor politice şi al pluralismului politic în Republica Moldova. Mai multe despre semnificaţiile vizitei şi perspectivele dialogului strategic RM-SUA, în interviul ce urmează.
Igor Munteanu: „Acest dialog strategic la care, nefiind modest, aș vrea să menționez că am contribuit și eu acum câțiva ani în urmă, este un instrument de planificare și de mai bună coordonare a priorităților în dialogul și cooperarea dintre Statele Unite și un stat cu democrație incipientă, cu instituții încă insuficient de funcționale din Europa de Est. Respectiv, noi suntem cei mai interesați în menținerea și continuarea acestui dialog strategic. Aici aș vrea să spun că, probabil, chiar formula „relansare” este imprecisă. Probabil, e vorba mai degrabă de „continuarea” dialogului strategic lansat în martie 2014, pentru că „relansarea” ar presupune că s-au schimbat major temele aflate la baza, la fundamentul acestui dialog strategic. Or, temele, din câte observ pe baza conferinței de presă date de ministrul de Externe, Galbur, și de doamna Bridget Brink, nu s-au schimbat fundamental, au rămas aceleași. E vorba de întărirea cooperării pe linie democratică, pe linia instituțiilor democratice, de
Temele nu s-au schimbat fundamental, au rămas aceleași. E vorba de întărirea cooperării pe linie democratică, pe linia instituțiilor democratice, de intensificarea acțiunilor de combatere a corupției, de intensificarea eforturilor de diminuare a traficului de ființe umane, de căutare de alternative pe sectorul energie, astfel încât independența și securitatea energetică a țării să fie reconsiderate.
intensificarea acțiunilor de combatere a corupției, de intensificarea eforturilor de diminuare a traficului de ființe umane, de căutare de alternative pe sectorul energie, astfel încât independența și securitatea energetică a țării să fie reconsiderate. Cam toate lucrurile au rămas aceleași. Și atunci întrebare de bază pe care mi-ați formulat-o, de ce este relansat în acest moment? Pentru că din partea Statelor Unite ale Americii reprezintă un instrument prin care poate face asistența sa mai precisă, mai direcționată, mai bazată pe rezultate concrete, nu pe retorică, iar din partea Republicii Moldova, a Chișinăului, a Guvernului care reprezintă țara în raport cu partenerii externi, este un instrument de a capta mai multă vizibilitate ori încredere, evident. Dialogul are un rol instrumental în întărirea state craft-ului, adică a capacității unui stat de a fi rezistent în fața provocărilor. Și probabil că, odată ce s-a luat în vedere folosirea unei vizite a doamnei Bridget Brink în Republica Moldova pentru a face acest eveniment de relansare a dialogului, eu cred că este un fel de optimizare a relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dat fiind faptul că, totuși, Ministerul de Externe a folosit această formulă - „relansare” -, poate au comis o inexactitate, dar poate au avut în vedere că, până acum, nu prea s-au atins rezultate… Sau ce credeți Dvs. despre asta?
Igor Munteanu: „Acest dialog strategic a apărut în 2014, fiindcă exista un volum important de confidențe și încredere între Chișinău și Departamentul de Stat, care a mobilizat oarecum și alte instituții. Deci, vorbeam în acel martie - februarie 2014 despre interesul USTR (United States Trade Representative), oficiul pentru comerț ce ține direct de Casa Albă, în motivarea unei cooperări economice mai puternice cu Republica Moldova, exista o cooperare puternică a OPIC (Oversees Private Instement Corporation, biroul specializat al SUA pe promovarea investitiilor americane in strainatate si pe atragerea investitiilor straine in SUA) care semnase un memorandum de înțelegere cu MIEPO (Moldovan Investment and Export Promotion Organization) pe linia parteneriatului de promovare a investițiilor, exista o cooperare mai puternică între Departamentul de Apărare al Statelor Unite cu Ministerul Apărării. Și, dintr-odată s-a întâmplat ceva la sfârșitul anului – a început criza bancară, au început să cadă capetele prim-miniștrilor din Republica Moldova… Instabilitatea politică, practic, a dinamitat agenda bilaterală pe o perioadă de doi ani de zile în care multă lume sau politicieni erau obsedați mai mult de supraviețuire, aici, la Chișinău, şi de mutarea pozițiilor importante pe care le dețineau, decât de un dialog strategic, care este atât de important pentru Republica Moldova în raport cu Statele Unite. Eu cred că vina ține de Republica Moldova și de guvernele slabe care au urmat, au succedat unul după altul între anii 2015 și 2017. Eu cred că este o mare nevoie în acest moment de reziliență și probabil că Ministerul Afacerilor Externe consideră că trebuie să punem o energie suplimentară în acest dialog bilateral. Există formatul dialogului strategic, care este construit pe baza unor unități sectoriale de cooperare: este pe energie, pe democrație, pe statul de drept, pe securitate. Și toate aceste lucruri evident că sunt areale în care trebuie să apară subiecte de cooperare. Dialogul nu poate funcționa dacă nu există subiecte clare de cooperare. Și din partea Republicii Moldova nu este de recomandat și niciodată nu este sustenabil să ceri doar ceva de la Statele Unite; trebuie și să contribui, trebuie să ai idei noi, trebuie să ai inițiative noi. În felul acesta a fost construit în 2014, sfârșitul anului 2013, dialogul strategic. N-a căzut din pod, a apărut în momentul în care existau suficiente confidențe că Republica Moldova poate deveni un actor conștient de propriile limitări și, în același timp, conștient de rolul transformativ pe care îl poate juca. Istoria a arătat că între vis și realitate este o mare diferență. Dar acest instrument de angajament strategic a ajutat alte țări. Statele baltice au construit mai multe reziliențe pe baza parteneriatului strategic cu Statele Unite. România, Polonia, Georgia s-au dezvoltat mult mai rapid pe baza ancorării priorităților lor de securitate și apărare în tandem cu inițiativele regionale pe care le aveau Statele Unite. Și din punctul meu de vedere, este o mare scăpare, o neiertată scăpare să nu folosim acest instrument de dialog strategic în mod conștient, dar serios, nu pentru retorică, nu pentru ploaie de aplauze, după care nu urmează nimic, ci pentru a construi încredere, confidență, cooperare, capacități sporite. Și încrederea aceasta nu poate să fie doar pronunțată, ea trebuie să fie produsă și luată în serios de către decidenți.”
Europa Liberă: Am să remarc doar două declarații pe care le-a făcut doamna asistent adjunct al Secretarului de Stat american la Chişinău vorbind despre relansarea acestui dialog. A repetat de fapt o declarație a domnului Hahn (comisarul european pentru extindere și politica vecinătății, Johannes Hahn) în ce privește respectarea avizului Comisiei de la Veneția, a zis că trebuie să fie respectat în literă și spirit și a mai zis că e important să fie aduși și toți cei vinovați de jaful bancar în fața justiției și să se realizeze pe deplin datele raportului Kroll. Deci, iată două teme. Întrebarea ar fi: Aceste două declarații ar putea fi văzute și ca niște condiții ale Statelor Unite pentru continuarea dialogului? Condiții în spirit, ca să zic așa, nu neapărat înțelese ca niște condiționalități.
Igor Munteanu: „Eu cred că pot fi înțelese și ca niște condiționalități, pentru că Statele Unite, totuși, sunt foarte interesate să știe cu cine stau la masă. Deci, este extrem de important pentru interesul Statelor Unite ca Republica Moldova să se apropie de aceste standarde europene; nu doar geografic, ci prin spiritul și aplicarea consecutivă a normelor existente în acest spațiu. Comisia de la Veneția și recomandările care s-au făcut nu sunt sub niciun aspect doar tehnico-juridice. Este o mare greșeală să le înțelegem în acest fel. Ele fac parte din dispozitivul standardelor democratice care asigură funcționarea mai multor partide și a instituțiilor care sunt responsabile în fața publicului, a cetățenilor. Nu există un fel de detașare între avizele scrise de juriști și spiritul sau esența procesului politic din Republica Moldova. Statele Unite sunt foarte atente la aceste detalii și nu uită să sublinieze că dialogul strategic include în mod specific această monitorizare a situației instituțiilor democratice în Republica Moldova. Pe timpul în care eram ambasador la Washington, exista așa-zisa comunitate a democrațiilor, în care Republica Moldova fusese selectată în calitate de stat care produce practici pozitive. Şi am scos-o de sub monitorizare, prin suspendarea Amendamentul Jackson-Vanik; am scos de sub alertă maximă Republica Moldova pe domeniul traficului de ființe umane. Deci, astfel am reușit să rezolvăm prin inițiative concrete preocupările, îngrijorările Statelor Unite față de aceste subiecte. Și cred că, în acest moment, nu s-au scos toate , îngrijorările legate de intențiile actualei guvernări de a aplica un sistem electoral cu deficiențe și de a subestima sau de a submina rolul partidelor politice, al pluralismului politic, al altor elemente care formează substanța unui model democratic de guvernare în Republica Moldova. Despre asta este vorba și aici, probabil că putem să legăm motivul pentru care Statele Unite acceptă să relanseze un dialog strategic, pentru că asta înseamnă și un instrument de sporire a responsabilității precedente.”
