Proiectul „Migraţie şi dezvoltare locală” pe care il implementeaza din 2015 PNUD în parteneriat cu Guvernul de la Chsinău este pe ultima sută de metri. Coordonatoarea rezidentă ONU Moldova, Dafina Gercheva se arată multumită de felul în care autorităţile publice din localităţile selectate, în parteneriat cu Asociaţiile de băştinaşi beneficiază de asistență sub formă de granturi nerambursabile pentru soluționarea unor probleme prioritare în comunitati, identificate împreună cu băștinașii plecați în comun cu populaţia locală.
Europa Liberă: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare implementează foarte multe proiecte în Republica Moldova. Să ne oprim la câteva aspecte, pe care le considerăm mai importante. În primul rând, migrația și dezvoltarea locală. Statisticile arată că, într-o oră, patru persoane abandonează Republica Moldova. Dvs. încercați, cu suportul migranților, să dezvoltați localitățile de unde au plecat. Cât de ușor e?
Dafina Gercheva: „Migrația într-adevăr se află în vizorul nostru, deoarece migrația, mai ales migrația forței de muncă, este una dintre provocările majore și cele mai complexe cu care se confruntă Republica Moldova. Eforturile noastre sunt direcționate în transformarea migrației din provocare, din problemă, în ceva ce ar putea să prezinte oportunități pentru dezvoltare. Deci, este vorba de efortul nostru, PNUD, împreună cu factorii de interese sau cu actorii naționali. Actualmente, 25% din forța de muncă se află la munci peste hotare, ceea ce se cifrează la cam un milion de persoane. Este adevărat că aceste persoane expediază remitențe pentru rudele lor aflate în țară, însă de cele mai multe ori aceste remitențe sunt utilizate pentru consum. Noi ne-am propus cu adevărat să transformăm aceste provocări în oportunități și în acest sens vrem să creăm diferite platforme și să creăm un mediu propice, astfel încât să aibă loc acest transfer de cunoștințe, de abilități care sunt agonisite de către migranți și să ne asigurăm că banii pe care i-au câștigat migranții sunt cu adevărat investiți în dezvoltare. Actualmente, împreună cu autoritățile locale și cu Agenția Elvețiană de Cooperare, noi implementăm într-adevăr o inițiativă foarte interesantă, care se numește Migrația și dezvoltarea. În cadrul acestei inițiative, noi abordăm 25 de comunități locale, încercăm în cadrul acestor localități să ajutăm la dezvoltarea unor platforme online, dar de asemenea contribuim și-i ajutăm să-și dezvolte propria strategie locală de dezvoltare, astfel încât să poată să fie acumulate surse prin intermediul acestor platforme care ulterior să fie utilizate pentru implementarea proiectelor locale.”
Europa Liberă: Doamna Gercheva, dar cineva ar putea să întrebe: Dintr-o mie de localități, atâtea câte există în Republica Moldova, de ce doar 25 beneficiază de suportul Dvs.?
Dafina Gercheva: „Acesta este doar începutul, dar sunt fericită să vă informez că, în afară de aceste 25 de localități, mai există încă 10 comunități care nu neapărat sunt parte la acest proiect al nostru, însă și-au dorit să facă o replică a acestei experiențe pozitive a noastre și să ajungă, să ajungă fie că la persoanele care sunt băștinașe din aceste localități, deci, care s-au născut acolo sau cei care lucrează actualmente peste hotare, astfel încât să-i aducă să facă parte la această inițiativă și să-i motiveze să contribuie la dezvoltarea localității.”
Europa Liberă: Și cât de receptivi îi găsiți pe cetățenii Republicii Moldova aflați la muncă în străinătate de a contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai în localitățile de unde au plecat?
Dafina Gercheva: „Foarte bună întrebare. În momentul în care inițiam acest proiect, eram plini de dubii în ce măsură vom reuși să motivăm diaspora să vină și să se alăture la acest proiect, însă, pe măsură ce implementam proiectul, pe măsură ce avansam în cadrul acestui proiect, tot mai multă și mai multă lume se arăta cointeresată să vină și să contribuie, să facă investiții în propriile localități. Sunt foarte cointeresate aceste persoane, deoarece văd că într-adevăr există niște rezultate tangibile pe care pot să le aducă pentru localități. Cum ar fi, de exemplu, apeductul, deci, alimentarea cu apă îmbunătățită, gestionarea deșeurilor, totul ce ține de serviciile sociale, gestionarea mai bună și, deci, reabilitarea drumurilor. Deci, cu adevărat au văzut că prin propria contribuție pot să aducă lucruri frumoase în propriile localități.”
Europa Liberă: În general, Dvs. ce părere aveți despre infrastructura din mediul rural – e atât de deplorabilă că i-ar trebui cam câți ani ca să ajungă, cel puțin, țara de unde veniți Dvs., Bulgaria?
Dafina Gercheva: „În anul 2014, noi am hotărât să facem un sondaj pentru a intervieva mai multe persoane din Moldova și am reușit să intervievăm cam vreo 5000 de persoane. Le-am pus o întrebare foarte simplă: Care este viitorul la care visezi tu pentru Moldova? Răspunsul lor a fost foarte simplu: Ne dorim locuri de muncă decente, ne dorim servicii sociale mai bune și acest lucru, evident, include și infrastructura socială și dorim să avem instituții publice care să fie transparente, responsabile față de noi. Răspunsul la întrebarea Dvs. este unul foarte simplu – se cer multe investiții, desigur, pentru a îmbunătăți situația și infrastructura aici, în Republica Moldova. În ceea ce privește comparația dintre situația din Republica Moldova și țara mea de origine, Bulgaria, aici există multe similitudini și cu toate acestea, în momentul în care Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană, situația a început să se schimbe considerabil. Este grozav că Bulgaria acum are acces la aceste fonduri structurale și poate să vină cu propriile investiții și acțiuni pentru a-și îmbunătăți infrastructura. Ceea, dacă îmi dați voie să aduc și un exemplu, mai recent, deci acum mai nou, Excelența Sa Ambasadorul României în Republica Moldova a menționat că până la schimbările care au intervenit, salariul mediu în Republica Moldova era mult mai înalt decât salariul celor din România, însă după ce România a devenit membru al Uniunii Europene, evident, situația s-a schimbat în mare măsură și deci, veniturile din România sunt mai înalte. Deci, cu adevărat calitatea de membru al Uniunii Europene aduce cu sine prosperitate și bunăstare.”
Europa Liberă: Și autoritățile promit să ducă Republica Moldova pe calea integrării europene, oricum e o cale lungă, nu se știe când îi va surâde norocul și Republicii Moldova să facă parte din acest club paneuropean. Deocamdată, cetățenii vorbesc despre necazuri, iar toate necazurile moldovenilor pornesc de la sărăcie și corupție. Va fi și o perioadă când se va putea vorbi despre o bunăstare și prosperitate în casa cetățeanului din Moldova?
Dafina Gercheva: „Da, eu sunt convinsă că Republica Moldova, mai devreme sau mai târziu, va deveni o țară înfloritoare și o țară prosperă, însă, concomitent, trebuie să realizăm faptul că schimbări profunde, dacă vorbim de schimbările profunde, ele nu se petrec peste noapte, se cer în continuare multe eforturi și multe investiții pentru ca în Moldova să existe o democrație funcționabilă, o democrație cu adevărat viabilă și ca instituțiile publice să devină, de asemenea, funcționale, astfel încât să ofere servicii de calitate înaltă pentru cetățenii țării.”
Europa Liberă: Doamna Gercheva, și totuși, Republica Moldova fiind un stat sărac, așa cum ziceți, ar avea nevoie de mari investiții; investitorii ar veni dacă regulile de joc ar fi clare, dar îi sperie, totuși, gradul înalt de corupție. Mai credeți că se va lupta la modul cel mai serios cu acest fenomen, ca să fie anihilat?
Dafina Gercheva: „Dvs. aveți dreptate în momentul în care faceți legătura dintre nivelul sărăciei, dintre investițiile directe străine, dar și investițiile domestice, investițiile locale și nivelul corupției. Este adevărat că corupția este o problemă sistemică în Republica Moldova. Se întreprind anumite acțiuni pentru a redresa acest fenomen și noi încurajăm în continuare autoritățile Republicii Moldova pentru ca să întreprindă, pentru ca ele să întreprindă toți pașii și toate măsurile necesare pentru a elimina corupția într-adevăr din Republica Moldova. Cu adevărat cunoaștem că nivelul sărăciei este unul înalt în Republica Moldova, dar au fost întreprinse mai multe măsuri pentru a redresa acest aspect și în anul 2012 rata sărăciei extreme era la 0, dar cu toate acestea, în anul 2015 și 2016, urmare a crizelor financiare, urmare a fraudei bancare care s-a produs, aceste tendințe, din păcate, au fost întoarse, deci, au revenit la starea lor inițială și în anul 2015 rata sărăciei în Republica Moldova, după evaluările Băncii Mondiale, se cifra la 41,9%, în timp ce puterea de cumpărare se cifra la doar cinci dolari. Și nu este alarmant doar faptul că crește nivelul sărăciei, dar faptul că și inegalitățile se aprofundează. Vorbim despre inegalitățile atât legate de venit, cât și cele care nu neapărat sunt legate de venit, de profit. În afară de aceasta, cunoaștem că există și se aprofundează divizarea dintre regiunea rurală și cea urbană. În afară de aceasta, în regiunea urbană oamenii au mai bun acces la serviciile sociale, la locurile de muncă decente, dar și accesul la justiție este unul inegal în diferite segmente ale populației. Cunoaștem că 87% din oamenii săraci ai Republicii Moldova trăiesc în regiunea rurală.”
Europa Liberă: Să vorbim și despre transparență, or, Dvs. acordați asistență și Legislativului, pentru ca această activitate a Parlamentului să fie transparentă. Sunteți mulțumită de felul cum se implementează programul pe care îl aveți cu Legislativul? Crește eficiența acestei transparențe?
Dafina Gercheva: „Acesta este alt proiect de parteneriat pe care într-adevăr l-am implementat în ultima perioadă, finanțat de Guvernul Suediei și implementat, în parteneriat, de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Parlamentul Republicii Moldova. Pe parcursul mai multor ani, noi am întreprins măsuri pentru a consolida capacitățile Parlamentului Republicii Moldova pe trei domenii de bază, deci, de activitate a acestei instituții. Este vorba de activitatea de legiuitor, activitatea de supraveghere și activitatea reprezentativă. În afară de aceasta, noi îi ajutăm pentru ca ei să-și îmbunătățească și nivelul de transparență, și nivelul de vizibilitate și pentru ca să poată ajunge mai ușor în contact direct cu cetățenii, asigurându-ne că titularii drepturilor au acces să vină și să-și facă vocea auzită în Parlament. Prima dată de la independența Republicii Moldova, noi am organizat așa-numitele Zile ale ușilor deschise, ceea ce a dat posibilitate cetățenilor să vină, să intre în Parlament, să se întâlnească cu conducerea Parlamentului, să stea de vorbă cu membrii Parlamentului, cu deputații și să vadă cum funcționează, generalmente vorbind, această instituție. În afară de aceasta, noi am creat și un instrument online care permite cetățenilor să-și prezinte petițiile în format online. În afară de aceasta, noi am creat patru oficii locale de circumscripții care sunt o platformă foarte utilă de menținere a dialogului dintre cetățenii de rând și membrii Parlamentului. Și în afară de aceasta, noi am elaborat și am ținut pe parcursul anilor numeroase consultații, audieri care de asemenea au dat posibilitate cetățenilor să se implice în procesul de elaborare a politicilor. În afară de aceasta, noi am elaborat și o nouă pagină web pentru Parlament. Este vorba de un instrument multifațetat, cu mai multe nivele. Din păcate, este vorba de un instrument cu adevărat foarte complex și foarte complicat. Din acest motiv, elaborarea lui a durat ceva mai mult decât am anticipat noi anterior, însă, în momentul în care acest website va deveni unul funcțional în deplină măsură…”
Europa Liberă: Dar când va fi funcțional?
Dafina Gercheva: „Eu sper că el va fi funcțional în deplină măsură către finele acestui an. Există anumite aspecte tehnice care urmează încă să fie redresate și se caută soluții pentru aceste probleme tehnice. Chiar ieri am avut o întâlnire foarte productivă cu domnul Candu, cu spicherul Parlamentului, și am zis că neapărat vom face tot ce ne stă în puteri ca să ne asigurăm că acest site fa deveni funcțional cât mai curând posibil.”
