Nimeni nu pare să știe ce e cu acest nou guvern aprobat de Parlamentul de la București. De ce e condus de Mihai Tudose? De ce e format din două treimi foști miniștri declarați incompetenți la evaluarea guvernului precedent? De ce președintele Klaus Iohannis nu s-a opus nici măcar în cazul unor nume pe care le-a respins altă dată pentru poziții mult mai modeste?
Dan Tapalagă, de la Hotnews.ro, crede în continuare că președintele Iohannis l-a dorit în mod expres ca premier pe absolventul Academiei de Informații Mihai Tudose. Ca argument, observă că Liviu Dragnea, președintele social-democraților, și-a permis deja la prima conferință de presă să-l ia peste picior pe Tudose.
Dar cine e Tudose? Ovidiu Șimonca (Observator cultural) consideră că ”PSD ne ia la mișto”. ”Ați auzit vreodată ca Mihai Tudose să fi fost solicitat de posturile de radio sau de televiziune cu o declarație, să participe la vreo dezbatere, să fie sunat de gazetari și să i se fi cerut un punct de vedere, pe orice temă? Pe Mihai Tudose nu l-am auzit niciodată vorbind”. Șimonca spune că, dacă președintele Iohannis a cerut un om cu bună relație cu serviciile secrete, atunci rezerva de cadre a serviciilor e o adunătură de ”gargaragii”. El are altă explicație: noul premier e tot invenția lui Liviu Dragnea, una la plesneală, cum a fost și Sorin Grindeanu. Iar totul a mers ca uns pentru că acum toată lumea se gândește la vacanță.
Analizele despre noul program de guvernare al coaliției PSD-ALDE – fiindcă noul cabinet vine cu alt program! – au avut în schimb de ce să se agațe. Lidia Moise arată în revista 22 că: ”Practic, guvernul Dragnea 2 schimbă fundamental politica fiscala și aruncă la coș cota unică totul pentru a putea majora salariile bugetare, pomană electorală care nu poate fi livrată. Nici nu s-a terminat euforia votului (de învestitură din parlament) şi leul a început să scadă, semn clar de alarmă prin care investitorii semnalizează riscul ca unele companii mari să-şi facă bagajele. Bursa de valori s-a înroşit şi ea, semn că se retrag de zor banii din economia noastră, atâta cât este ea listată”. Ce s-a schimbat? S-au tuns unele promisiuni. Nu mai scade TVA de la 19 la 18%. Nu se mai renunță la impozitarea pensiilor mai mici de 2000 de lei. Nu se mai subvenționează primul salariu al tinerilor, au dispărut stimulentele pentru tinerii absolvenți și pentru firmele care-i primesc în practică. În schimb, se intenționează introducerea unei ”taxe de solidaritate” pe salariile mari (solidaritate cu cine și în vederea a ce?), impozitarea firmelor pe cifra de afaceri (lovitură majoră trimisă către investițiile străine). Când a mai și venit proaspătul ministru de finanțe și a scăpat porumbelul că se va desființa pilonul II de pensii (pensia privată obligatorie la care contribuie, de la o vreme, toți angajații) a fost dezastru.
Cristian Câmpeanu înșiră și el în 22 alte măsuri teribile din noul program de guvernare. Concluzia pare deja clară: ”programul inițial era foarte slab şi riscant pentru economie, dar, prin corecţiile aduse, a devenit chiar periculos (...) sfidează regulile europene şi (...) va arunca ţara în criză înainte ca vreun salariat bugetar să simtă vreo creştere a propriei bunăstări” (am citat-o pe Lidia Moise).
