Biroul pentru relaţii cu Diaspora de la Chișinău, alături de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, a selectat şapte moldoveni stabiliţi în afara ţării care vor conduce aşa-numitele grupuri de excelenţă ale diasporei. Specialişti în economie, drept, în domeniul mediului sau al fizicii nucleare vor lucra, între altele, asupra „anumitor proiecte stabilite de comun acord cu reprezentanţii Guvernului”, se spune într-un comunicat al Executivului moldovean. Fără a pune la îndoială buna intenţie a programului, mai mulţi reprezentanţi ai diasporei se întreabă dacă nu cumva guvernarea încearcă să lase impresia că are un dialog constructiv cu moldovenii de peste hotare, pe fundalul modificării sistemului electoral care ridică semne de întrebare în legătură cu numărul secţiilor de vot şi al circumscripţiilor din afara ţării. Mai multe în relatarea Dianei Răileanu:
La scurt timp după anunţul guvernării că vrea să modifice sistemul electoral, grupuri de migranţi moldoveni au protestat în mai multe capitale europene.
De altfel, diaspora a demonstrat în repetate rânduri că se poate mobiliza. Cele mai elocvente exemple sunt campaniile „Adoptă un vot” şi „Votează”, două iniţiative de pe reţele sociale, cu zeci de mii de susţinători.
La alegerile prezidenţiale din toamna trecută, moldovenii din străinătate ofereau gratis cazare şi transport celor care vroiau să voteze, dar nu aveau cum să ajungă la o secţie de vot.
Iniţiativele au culminat cu un offline organizat în această primăvară la Veneţia, unde au participat, pe cont propriu, peste 200 de moldoveni din 19 ţări. Întrunirea s-a dorit o voce sonoră a celor cărora le pasă de ce se întâmplă acasă şi sunt hotărâţi să contribuie la schimbarea în bine.
Anastasia Condruc, stabilită de peste trei ani în Barcelona, Spania, s-a numărat printre organizatoarele evenimentului.
Ţinând cont de discuţiile pe contradictoriu privind trasarea circumscripţiilor din afara ţării, după o eventuală modificare a sistemului electoral, Anastasiei Condruc, se întreabă dacă nu cumva guvernanților le e frică de o mobilizare masivă a migranţilor:
„Noi poate chiar avem acces la mai multă informaţie, pentru că ne informăm din mai multe surse. Cei de acasă uneori se informează doar de la televizor, de la canalele care sunt controlate politic, de aceea eu cred că guvernanţilor de acasă le-ar fi foarte greu să controleze toată diaspora şi asta este ceea ce ei încearcă să facă prin aceste grupuri de excelenţă pe care le-au creat. Încearcă să creeze o aparenţă că ei sunt deschişi spre colaborare şi au un control oarecare asupra diasporei, ceea ce nu este adevărat.”
Europa Liberă: Anastasia, din Spania, unde vă aflaţi Dvs, cum se văd discuţiile despre modificarea sistemului electoral?
Anastasia Condruc: „Din păcate, este o discuţie la care eu simt că nu s-a ţinut foarte mult cont de părerea diasporei, pentru că noi am strigat sus şi tare că noi nu vrem modificarea sistemului electoral. Noi ne-am pus întrebarea: care este interesul în modificarea sistemului electoral acum? Şi am înţeles că interesul este menţinerea actualelor partide politice la guvernare.”
Printre cei şapte moldoveni din afara ţării care vor conduce aşa-numitele grupuri de excelenţă ale diasporei este şi fosta politiciană moldoveană, emigrată în Canada, Alla Mîndîcanu.
Într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, ea a susţinut ideea modificării sistemului electoral, sugerând că actualul sistem favorizează „verticala puterii”.
De altfel, nu este o noutate că guvernarea, indiferent de culoarea politică, încearcă să-şi atragă de partea sa diaspora. Şi asta pentru că deseori migranţii pot influenţa opiniile celor de acasă, or, constată editorialistul Nicolae Negru, se crede că sunt mai bine informaţi, prin urmare, merită ascultaţi, spune comentatorul:
„Pe de o parte, orice guvernare încearcă să atragă voturile celor plecaţi, iar, pe de altă parte, atunci când nu le convine, încearcă să limiteze implicarea celor plecaţi în procesele politice şi procesele electorale din Republica Moldova. Se caută mecanisme care să funcţioneze în aşa fel încât votul diasporei să nu le producă, să zicem aşa, mari pierderi electorale. Asta cred că observăm în timpul de faţă cu schimbarea sistemului electoral. Se încearcă dozarea votului din afara Republicii Moldova.”
Dincolo de subiectele politice, diaspora s-a implicat în ultimii ani şi în proiecte menite să îmbunătăţească nivelul de trai în satele din care provin.
Bunăoară, în cadrul campaniei „Dezvoltăm cu drag Acasă”, sprijinită de PNUD Moldova, migranţii au fost încurajaţi să doneze bani pentru dezvoltarea infrastructurii locale.
În satul Gura Galbenei, moldovenii din străinătate au trimis mii de euro pentru asfaltarea drumului ce duce spre grădiniţă, spune preşedintele Asociaţiei băştinaşilor din sat, Andrei Bargan:
„Ne-am propus să colectăm bani de la cei plecaţi peste hotare la lucru. Astfel, în două-trei luni de zile, în perioada ianuarie-martie, s-a reuşit de a colecta de la migranţii plecaţi din satul Gura Galbenei în lumea mare, circa trei mii şi jumătate de euro. În rest, s-au mai adunat şi bani în numerar de la cetăţeni, astfel că sarcina noastră de patru mii de euro, pe care trebuia să o adunăm de la migranţi, s-a depăşit cu mult”.
La sfîrșitul lunii august se aşteaptă să fie organizate tradiţionalele Zile ale Diasporei.
Congresul de anul trecut a culminat cu o declaraţie în care, între altele, mai mulţi reprezentanţi ai diasporei au cerut o investigaţie internaţională în dosarul devalizării sistemului bancar şi au criticat actuala guvernare.
