„Societatea civilă este baza democrațiilor noastre, de aceea nu trebuie să-i blocăm dezvoltarea”, declara joi (13 iulie) vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, explicând astfel decizia Comisiei de a lansa o procedură de „infringement” împotriva Ungariei pentru legea care limitează activitatea ONG-urilor finanțate din exterior.
Executivul UE a trimis Ungariei o scrisoare de notificare, iar Budapesta trebuie să răspundă în decurs de o lună. Legea în cauză a fost adoptată în iunie și cere ca organizațiile civile să se înregistreze la tribunal ca organizații cu susținere externă după ce donațiile pe care le primesc din străinătate depășesc pragul de 7,2 milioane de forinți (23.400 euro). Mai mult, ONG-urile care primesc finanțare din străinătate trebuie să facă declarații speciale la fisc și să precizeze oriunde, fie pe pagina de internet, pe un afiș sau o scrisoare oficială, că sunt organizații cu finanțare străină. In spirit, dacă nu si in litera, legea din Ungaria e similară cu aceea, mult mai dură, din Rusia a „agenților străini”, folosită de autorități pentru a limita criticile la adresa regimului Putin.
Pe 26 mai, în cursul viztei oficiale in Ungaria, președintele Igor Dodon declara, între alte „am discutat despre noile inițiative legislative de asigurare a transparenței finanțării ONG-urilor, păstrarea și consolidarea statalității țărilor noastre. Inițiativa promovată de partenerii noștri ungari față de finanțarea ONG-lor, provenită din străinătate, este foarte interesantă și cred că ar putea fi pusă în aplicare și în Moldova”.
Pe 6 iulie, Ministerul Justiției de la Chisinău prezenta amendamente la legea organizațiilor necomerciale, care limiteaza activitatea ONG-urilor finanțate din străintate să se implice în activități politice. Ceea ce a provocat protestul a peste 20 de organizații neguvernamentale.
O săptamână mai tirziu (12 iulie 2017), biroul de presă al Ministerului Justiției declara Europei Libere că ar fi vorba de o neînțelegere, iar „propunerea nu este definitivă și nici formulată definitiv”. Urmează să fie supusă dezbaterilor publice în viitorul apropiat, au mai promis reprezentanții de la Ministerul Justiției.
„Acest subiect este departe, chiar foarte departe de a fi finalizat, nemaivorbind de aprobare”, a declarat ulterior și președintele Parlamentului, Andrian Candu. Și a promis din nou, ca în cazul proiectului de lege privind introducerea sistemului electoral mixt, că se va cere „expertiza Consiliului Europei” înainte ca proiectul de lege privind organizare si funcționarea ONG-urilor sa ajungă in Parlament.
„Acest proiect de lege nu va fi aprobat nici la nivel de guvern, nici la nivel de Parlament până nu va fi expertizat de Consiliul Europei”. Candu nu a spus nimic însă despre ce și cât din opinia Consiliului Europei se va regăsi în proiectul de lege. Experiența proiectului de lege privind trecerea la sistemul electoral mixt arata ca recomandările Consiliului Europei, în acest caz prin Comisia de la Veneția, sunt privite mai degraba ca o formalitate, un gest de curtoazie fata de asa-numiții parteneri de dezvoltare. Aceștia, însă, si-au conditionat acordarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru R.Moldova tocmai de respectarea normelor democratice. Intre altele. De unde se revine la declarația vicepresedintelui Comisiei Europene despre „societatea civilă, baza democrațiilor noastre”.
Câteva cuvinte clare au venit la sfârșitul săptămânii trecute (14 iulie) și de la șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, care declara pentru „Moldovacurată.md”:
„Proiectul de lege propus de Ministerul Justiției este un pas înapoi. Restricțiile impuse în actualul proiect de lege sunt șocante, deoarece până acum guvernarea a avut un parcurs bun în colaborarea cu societatea civilă. Este o situație confuză. Mă tem acum că Moldova, dacă trece o astfel de lege, se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune. Nu este un grup cu care Moldova vrea să se identifice. Noi rămânem nedumeriți și foarte îngrijorați. Este greu de înțeles cum Republica Moldova se identifică ca o democrație din Vest și dorește un parcurs european, dar totodată vrea să introducă o astfel de lege. Este incredibil…”
