Un articol semnat de Petrișor Peiu pe site-ul Ziare.com analizează ce sens a avut episodul cu Dmitri Rogozin și noua lui încercare a tranzitare a spațiului aerian al României deși are interdicție în acest sens. Analistul prezintă destul de amănunțit parcursul acestui personaj excentric din politica de la Moscova. Studii solide, doctorat, în schimb grobian de fel și nefrecventabil pentru occidentali. A crescut politic în partidul nu mai puțin bizarului general Lebed și a urcat treptele Kremlinului foarte rapid – și sunt doar câteva aspecte. Interesant e însă comentariul lui Petrișor Peiu despre acest zbor către Chișinău din 17 iulie. Dmitri Rogozin are interdicție de intrare în spațiul aerian al Uniunii Europene. S-a îmbarcat într-un avion de pasageri care a trecut bine mersi peste Polonia, Slovacia și Ungaria fără să fie oprit, acolo, controlorii de trafic s-au ghidat după principiul nu întrebi, nu trebuie să raportezi. Doar controlorii de trafic români au reacționat și i-au refuzat survolul. Dacă Rogozin ar fi ajuns la Chișinău, Vlad Plahotniuc s-ar fi găsit într-o situație incomodă, de aceea, spune analistul de la Ziare.com, Moldova a preferat să paseze problema la București, mai ales că Rogozin însuși anunțase ruta. Cu mâna României așadar, Plahotniuc a reușit să ia din nou poza respectului față de deciziile europene. „Singurii șifonati, scrie Petrișor Peiu, am ieșit noi, românii, care ne-am lăsat atrași într-un joc care nu este al nostru, numai și numai pentru a proteja cleptocrația și statalismul moldovenist”.
Iulia Joja publică în ediția online a revistei 22 o analiză despre apropiatele alegeri legislative din Germania, în urma cărora se va desemna viitorul cancelar. Cititorii români află că în Germania principalele două partide sunt la fel de pro-europene și chiar la nivelul politicilor propuse se pot confunda. O confruntare televizată între liderii creștin democraților (Angela Merkel) și cel al socialiștilor (Martin Schulz) a arătat mai degrabă o diferență de retorică și atitudine decât de idei. E de reținut și că în Germania se votează partidul și nu persoana și că nivelul de implicare și educație politică al cetățenilor e foarte ridicat. În clipa de față, cancelarul Angela Merkel are un avans considerabil în sondaje, dar Iulia Joja spune că și dacă ar fi cumva înlocuită de Martin Schulz, abordarea față de România nu s-ar schimba semnificativ. Ambii candidați au „o viziune puternică privind unitatea europeană, dar și o reținere în politica externă și de securitate față de România. Cea din urmă se bazează pe trei elemente: în primul rând, lipsa de legături istorice puternice în relația bilaterală, în contrast cu statele vecine Germaniei, precum Polonia sau Cehia; în al doilea rând, diferența dintre politica externă puternic transatlantică a României și viziunea profund europeană a Federației, diferență care diminuează premisele unei colaborări prea extinse în politica de securitate; în al treilea rând, nereușita președintelui Iohannis de a apropia Berlinul de București, în ciuda apartenenței sale la minoritatea germană și avantajul major de a vorbi nativ limba germană”.
