Legea supremă a Republicii Moldova fost votată în 29 iulie 1994 de majoritatea deputaților din Parlament şi a intrat în vigoare în 27 august a aceluași an, de ziua Independenței Republicii Moldova. Conform Constituției, Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, iar forma de guvernământ a statului este republica. Actul prevede că „Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate”. Iar neutralitatea este întărită în articolul 11.
Europa Liberă: Să vorbim despre istoricul apariției acestui articol despre neutralitate în Constituția Republicii Moldova. Atunci, în 1994, erați vicepreședinte al Parlamentului de la Chișinău, să vă întreb: A cui a fost ideea să introduceți această neutralitate în Legea fundamentală a țării?
Nicolae Andronic: „Ideile apar reieșind din realitățile prin care trece țara. Republica Moldova atunci a ieșit din Uniunea Sovietică, după destrămarea ei, și era atrasă cu toate puterile de către fostele republici sovietice înapoi în blocul militar al Tratatului CSI. Ori, eforturile care au fost depuse ca să nu fim atrași în această cursă, să nu semnăm, și trebuie să-i recunoaștem meritul domnului președinte Snegur de atunci, nu a mers la semnarea acestui tratat militar al CSI-ului și o formă de legalizare a acestei nesemnări a fost introducerea în Constituție a prevederii de neutralitate a țării, adică, Moldova nu participă la acest tratat. Nimeni nici nu se gândea atunci la o posibilă discuție măcar despre NATO, despre alte blocuri militare. Pentru noi atunci pe moment era important, foarte important să avem o bază legală la masa de tratative cu Rusia și să le spunem că Constituția nu ne permite intrarea în blocuri. Ori, dacă astăzi sunt alte păreri, n-au decât să adune Parlamentul, să modifice Constituția și să prevadă alte măsuri.”
Europa Liberă: Atunci, în 1994, când a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, pe teritoriul țării staționau trupele ruse în stânga Nistrului?
Nicolae Andronic: „Da, staționau trupele în stânga Nistrului și ideea era și este până acum la toți, în afară de președintele Dodon, de a cere, totuși, conform tratatelor internaționale, schimbarea acestor trupe care au devenit așa-numite pacificatoare și înlocuirea lor cu pacificatori civili.”
Europa Liberă: Problema principală constă în aceea că Moldova nu este o țară neutră în sensul clasic al acestei noțiuni?
Nicolae Andronic: „Da, astăzi pe teritoriul Republicii Moldova staționează nelegal trupele rusești și de acea ea nu este țară neutră din punct de vedere clasic. Eu cred că actuala guvernare va face tot posibilul, având susținerea aceasta internațională pe care n-am avut-o noi, pe care nu am avut-o atunci, căci erau 15 republici și nimeni nu ne susținea, dar acum cu așa susținere și a părții americane, și a Uniunii Europene am putea mult mai ușor să ne debarasăm de aceste trupe rusești care staționează nelegitim pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Apropo, pentru ca această neutralitate consfințită în Constituția Republicii Moldova să funcționeze și să fie sigur garantată, ea trebuie să fie recunoscută pe plan internațional, așa cum încearcă unii politicieni, începând de la Vladimir Voronin încoace, să insiste pe această idee?
Nicolae Andronic: „Ar putea fi foarte ușor hotărâtă această problemă prin recunoașterea de mai multe țări, dar asta nu înseamnă că Moldova nu are dreptul să participe la niște operațiuni de menținere a păcii și multe-multe alte lucruri pe care astăzi Moldova le face.”
Europa Liberă: Jucătorii politici externi și, în primul rând, Federația Rusă nu ține cont de această neutralitate moldovenească și unii s-ar întreba: La ce bun mai există, dacă nu se ține cont?
Nicolae Andronic: „Păi, această neutralitate a fost scrisă pentru Federația Rusă, dar și ca motivație pentru organismele internaționale de ce nu vrem noi să nimerim sub umbrela directă rusească.”
Europa Liberă: De ce președintele Igor Dodon continuă să facă din NATO o sperietoare pentru cetățenii Republicii Moldova?
Nicolae Andronic: „Aceasta este motivația în fața alegătorilor lui, aceasta este mentalitatea lui și aceasta este obligațiunea pe care și-a luat-o la Moscova.”
Europa Liberă: Faptul că militarii Armatei Naționale trec anumite perfecționări, se reformează conform standardelor Alianței Nord-Atlantice chiar ar trebui să sperie lumea?
Nicolae Andronic: „Lumea poți s-o sperii cu ce vrei – să nu le dai de mâncare, să-i ții flămânzi și să-i sperii din zi în zi ca ei să se teamă; e fix exemplul Rusiei. Uitați-vă, situația economică e dezastruoasă, dar toți susțin președintele care este gata să lupte cu toată lumea. Or, eu știu că moldovenii nu mai vor să mai lupte cu toată lumea și ar fi bine ca președintele în loc de sperietoarea aceasta cu NATO să încerce să ceară ridicarea nivelului de trai, dar nu aceasta.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că Igor Dodon se gândește la electoratul său, dar Igor Dodon, totuși, a ajuns în fotoliul prezidențial și ar trebui să se gândească per ansamblu la interesele statului, nu doar la electorat sau la votanți?
Nicolae Andronic: „El nu vrea să se gândească la toți. El nu a devenit președintele întregii țări și de aceea egoismul acesta și obligațiunile luate în cadrul vizitelor la Moscova îl fac să se comporte așa. Alta-i problema – cât vom răbda noi, ceilalți, care nu l-am votat și deoarece el a fost ales cu o marjă foarte mică de alegători?”
Europa Liberă: Pretinsa afectare a relațiilor dintre Republica Moldova și Occident îl avantajează pe Igor Dodon la Moscova?
Nicolae Andronic: „Da, la Moscova, da, dar în spațiul Republicii Moldova – deloc. La Moscova, dacă-i place, să se ducă și să stea acolo ca o păpușă lângă președintele Rusiei. Ori, astăzi trebuie să vorbim despre altceva – de ce Kazahstanul face niște operațiuni militare împreună cu NATO, de ce belarușii sunt nemulțumiți de această Uniune Euroasiatică și multe-multe alte lucruri? Să dea Dumnezeu ca Guvernul și partidele aflate la guvernare să prelungească în continuare linia lor, dar nu a președintelui.”
