Săptămâna aceasta ministrul moldovean al educației Monica Babuc a confirmat dorința Partidului Democrat de guvernământ de a opri reforma școlilor promovată de actuala lideră PAS Maia Sandu pe când era ea ministru. Vorbind marți seară la Publika TV, Babuc a spus că din 2014 până în 2017 au fost închise aproape 100 de școli, iar în prezent 18.000 de copii sunt duși cu autobuzul „din sate în sate” pentru a studia. „Nimeni nu ar vrea ca copilul lui să își părăsească satul ca să meargă la școală”, a mai spus Babuc, motivând moratoriul anunțat de liderul PD Vlad Plahotniuc. Tamara Grejdeanu a adunat reacții la aceste declarații ale experților și ale profesorilor.
În raionul Soroca în ultimii cinci ani au fost reorganizate 15 instituții de învățământ iar altele 7 au fost închise.
Atunci când numărul de elevi dintr-o școală ajunge să fie similar cu cel al unei clase obișnuite din oraș cu 32-35 de copii, nu te poți opune pentru că este evident că instituția nu poate supraviețui financiar, spune Ghenadie Donos, șeful direcției raionale de educației.
Au fost însă localități în care, ca urmare a împotrivirii părinților și profesorilor gimnaziile au fost transformate în școli primare, ca mai apoi, la distanță de un an, mulți elevi să fie duși de părinți în licee.
Acu, în raionul Soroca patru instituții sunt în dificultate și moratoriul reformei școlare, fără alte intervenții, doar amână închiderea sau reorganizarea unor instituții, constată Ghenadie Donos:
„Noi am încercat și la 10 august să mai modificăm statutul unor instituții, din gimnaziu în școală primară pentru că avem numai 37 de copii la număr, adică școala aceea oricum nu are buget ca să existe. Problema care este: dacă facem declarații neacoperite financiar, e cam rău. Așteptăm și noi un pic să vedem care o să fie propunerile concrete de finanțare și după asta, oricum reforma continuă. Azi chiar am avut un sunet dintr-o localitate vizată, părinții își duc copii la o școală mai mare, la licee, unde sunt mai mulți copii, unde este calitate. Așteptăm să vedem ce schimbări în cadrul legal se vor face. Asta este opinia unor oameni politici care au propus, dar noi avem problemele noastre pe care trebuie să le rezolvăm. N-o să vină Chișinăul să rezolve problemele de la Soroca.”
Atât timp cât finanțarea școlilor funcționează după modelul banii urmează elevul, școlile mici cu puțini elevi nu au cum să supraviețuiască, decât dacă va fi majorat costul per elev, este de părere Ghenadie Donos.
Descreșterea numărului de copii în școli este însoțită și de lipsa de profesori sau în multe gimnazii un dascăl predă și trei discipline elevilor.
Acesta a fost motivul aplicării reformei de optimizare și în alte raioane precum Sângerei, Călărași sau Hâncești.
De altfel, într-un interviu pentru Europa Liberă acordat la începutul anului școlar, ministra educației, Monica Babuc spunea că peste 1.800 de cadre didactice sunt lipsă în sistem, iar scăderea drastică a numărului de elevi presupune și anumite schimbări la nivel de gestionare a instituțiilor de învățământ.
La Rezina, spune adjuncta direcției educație, Angela Vâșcovschi, numărul mic al elevilor a dus la reorganizarea multor instituții de învățământ. Intervenția a fost criticată la început, însă și părinții, dar mai ales elevii au înțeles avantajul frecventării unei școli care nu duce lipsă de profesori și de resurse financiare, adaugă Angela Vâșcovschi:
„Anul acesta a fost o singură instituție care știa de doi ani de zile că o paște pericolul respectiv și părinții erau conștienți că instituția n-o să existe, la moment e școală primară și grădiniță. Adică toată lumea este informată că se întâmplă reorganizări în toată țara de 10 ani și, dacă o să mergeți să întrebați copiii care au mers la o altă școală, o să veți ce o să vă spună: sunt mulțumiți copiii, sunt cu mult mai bune condițiile.”
La nivel de raion specialiștii din educație nu pun la îndoială nevoia reorganizării școlilor mici.
Totuși, Valentin Crudu, șeful direcției învățământ preuniversitar, spune că ministerul educației are nevoie de o evaluare minuțioasă a reformei de optimizare a rețelei de școli:
„Nu știm dacă până la urmă avem un model excelent care ne demonstrează că a crescut și calitatea educației grație faptului că au fost făcute aceste optimizări sau lichidări de instituții de învățământ, de aceea scopul nostru este să avem într-adevăr o evaluare în ceea ce privește impactul acestei reforme.”
Europa Liberă: Ce le-ați spune specialiștilor din învățământ din teritoriu, care au coordonat și care spun că mai există școli care stau sub semnul întrebării pentru că profesori nu sunt, unii predau și la două-trei discipline inclusiv sunt puțini elevi în condițiile finanțării per elev?
„Avem astfel de cazuri și trebuie să recunoaștem că există astăzi în țară localități unde un profesor școlar citește mai mult de o disciplină și acum o să încercăm să evaluăm și să stimulăm și alte modele.”
Anastasia Pascari, directoarea Liceului Universum din Sărata Galbenă, raionul Hâncești, pune la îndoială că drumul la școală cu autobuzul ar nemulțumi elevii sau profesorii.
Ea spune că la liceu vin atât elevi din școli reorganizate sau închise, dar și tineri care o fac din proprie inițiativă, doar pentru că vor să învețe în condiții mai bune:
„Noi chiar avem și dintr-un sat care au școală la dânșii, dar copiii lor, vreo 40 de copii vin la noi. Totuși ei aleg o școală care este prin comparație, mai bună. Condițiile mult contează, cadrele didactice 100 de procente sunt profesionaliști. Vin cu rutiera, nu este organizată transportarea celor care vin singuri, dar totuși părinții vor ca copiii lor să învețe acolo unde sunt condiții.”
Valentin Crudu spune că deocamdată este prematur să se vorbească de o decizie în cazul școlilor închise deja, și în acela celor care sunt pe cale de a fi reorganizate sau lichidate.
El mai notează că elevii din aceste sate vor continua să meargă în școlile din apropiere cu autobuzele școlare, urmând ca rezultatele evaluării inițiate de minister să fie făcute publice nu mai devreme de luna martie a anului viitor.
