Anul școlar începe vineri, 1 septembrie. Cum numărul elevilor continuă să scadă, în iulie s-a anunțat închiderea a încă 20 de școli. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu parlamentarul liberal Lilian Carp, membru al Comisiei pentru educație pe care l-a întrebat ce părere are despre comasarea școlilor în general.
Lilian Carp: „Această problemă pe care o avem noi acum în instituțiile de învățământ atât cu infrastructura internă există mai demult, mai ales când a început să scadă drastic numărul de copii în instituțiile de învățământ, iar noi am fost obligați să comasăm anumite instituții. Problema este alta, că nu am avut o viziune foarte clară – cum trebuie sau care instituție trebuie să fie închisă și care să fie comasate cu alte instituții ș.a.m.d.
Am mers după principiul că această instituție, având mai puțin de 100 de elevi, automat se închide. Noi am luat în considerare infrastructura rutieră, cum să ajungă acești copii acolo. Ideea a fost corectă, în schimb, mai departe, prin crearea acelor școli de circumscripție, după mine, cred că a fost greșit de a arunca această responsabilitate administrației publice locale de nivelul întâi, apoi a fost trecută la administrația publică locală de nivelul doi.
De exemplu, în raionul Strășeni, avem satul Chirianca, unde au fost făcute reparații capitale la instituția de învățământ, dar ea a fost închisă, plecându-se la o altă instituție, la Voinova, unde condițiile clar că sunt mai proaste. În Chirianca, fiind mai puțini copii, s-a luat decizia de închidere a școlii din sat. Deci, nu s-a luat în calcul care instituție are condiții mai bune. Trebuia să existe un proiect național despre cum trebuie să optimizăm aceste instituții și să nu aruncăm responsabilitatea pe umerii administrației publice locale.”
Europa Liberă: Se pot repara lucrurile acuma cumva?
Lilian Carp: „Da, pot fi reparate. Acum poate e chiar și mai simplu acest lucru de făcut, după ce s-a văzut care sunt greșelile. Da, este o reformă poate nepopulară, dar, în schimb, ea va fi cu rezultate pentru viitor, ca să nu mergem să călcăm pe aceeași greblă, ca să închidem instituția în funcție de culoarea politică sau de numărul de copii care este; trebuie de ales acea instituție care are cea mai bună infrastructură și nu contează în ce colț al raionului se află aceasta.”
Europa Liberă: Vă întreb acum, domnule Carp, ca pe un membru al Partidului Liberal. Corina Fusu, care a fost ministru al Educației, a administrat domeniul după o lege a educației scrisă pe timpul Maiei Sandu. Chiar dacă nu s-a asigurat întru totul continuitatea tuturor ideilor, legea fusese păstrată, dar au plecat liberalii de la acest minister și legea a fost deja modificată. Vom preciza că modificările s-au făcut de democrați împreună cu socialiștii, iar urmare a acestei modificări, bacalaureatul clasic devine opțional, iar un alt tip de bacalaureat – cel profesional – este introdus în lege. Și întrebarea legată de acest subiect: Cum priviți această modificare a Legii educației și, în general, cum credeți, actualul Minister al Educației va continua să diriguiască acest domeniu după actuala Lege a educației sau vor fi și alte schimbări?
Lilian Carp: „Această Lege a educației, Cod al educației, mai bine spus, a fost, totuși, un act de curaj când a fost votat, dar aici mă tem că vom ajunge în situația că există precedentul, să-i spunem noi, moldovenesc că întotdeauna putem păși pe alături de lege. Putem susține acest bacalaureat profesional într-un domeniu, iar elevul va fi admis la o instituție de învățământ superior cu alt profil diferit. Deci, dacă s-a făcut această modificare, trebuie să existe și abordarea că, da, nu poate pleca la alt domeniu decât în cel la care a susținut acest bacalaureat profesional.
Europa Liberă: Dar ca să înțeleg – în general, nu vedeți pericole că s-a schimbat, s-a umblat la această procedură a bacalaureatului clasic?
Lilian Carp: „Eu sunt adeptul bacalaureatului clasic, deoarece permite absolventului de a merge la orice facultate, la care crede el de cuviință că poate să depună actele, căci se poate întâmpla ca un copil de clasa a X-a încă să nu aibă formată o idee foarte clară: ce-și dorește el din punctul de vedere al profesiei viitoare. Și atunci, dacă noi îi îngustăm, fiindcă va fi mai ușor să susțină acest bacalaureat profesional, îi îngustăm terenul, ca să-i spun așa, prin care el poate să-și aleagă viitoarea profesie. Și atunci poate pierde trei ani aiurea, în condițiile în care își schimbă viziunea pe parcursul studiilor, că nu este ceea ce și-a dorit.
Bacalaureatul clasic oferă o posibilitate mai mare elevilor; în cazul în care el a greșit cu alegerea sa profesională pentru viitor, să poată aplica la orice altă facultate la care va considera de cuviință.”
Europa Liberă: Igor Grosu, din PAS, a acuzat luni de la acest microfon direct PD că urmărește revenirea la practicile frauduloase de la BAC. O dovadă ar fi că oamenii, pe care echipa Maiei Sandu i-a înlăturat din procesul de evaluare, pentru că îi bănuia de fraudare a examenelor, au revenit în ecuație. Ce părere aveți despre aceste acuzații?
Lilian Carp: „Adevărul este că în Republica Moldova a fost o perioadă când bacalaureatul dintr-o 100%, cum aveam obiceiul să glumesc și spuneam 101, atunci când au fost puse rigori foarte clare, fiind urmăriți în camere de luat vederi cum susțin acest bacalaureat, a fost un șoc pentru unii, mai ales că a fost un procent foarte scăzut, dar a fost o măsură corectă, până la urmă. Unica fraudare pe care pot s-o facă cei care sunt acum la guvernare este că, dacă scot aceste camere de luat vederi, sunt scoase rigorile pentru supravegherea elevilor în vederea susținerii bacalaureatului.”
Europa Liberă: Să vorbim un pic despre banii din educație, din învățământ. În ce măsură sunteți mulțumit de cota pe care o alocă statul acestui domeniu? Cât de suficienți sunt acești bani pentru renovarea insfrastructurii sau, cel puțin, menținerea ei?
Lilian Carp: „Instituțiile care au minimum 80% de elevi după proiectarea instituției de învățământ nu au probleme în ceea ce privește activitatea. Instituțiile de învățământ care au o cotă de peste 60 și mai jos au probleme în ce privește salarizarea, întreținerea ș.a.m.d. Deci, este insuficient, dar sunt anumite condiții care trebuie revăzute în ceea ce privește finanțarea instituțiilor de învățământ.
Prima. Numărul de elevi, conform proiectului instituției de învățământ. Atunci când au fost proiectate instituțiile de învățământ, nu existau anumite rigori și necesități, adică vorbim de spațiul pentru anumite discipline, precum ar fi informatica, fiindcă în anii ’80 nu existau săli de informatică și multe, multe alte lucruri. Dacă școala a fost proiectată în 1983 – cel mai răspândit proiect pentru instituțiile de învățământ pe care-l avem noi este anume cel din 1983 –, și dacă școala a fost proiectată pentru 500 sau 780 de elevi, de fapt, real, acum dacă s-ar face o revizuire, cea de 700, astăzi ar fi în jur de 600 și atunci e clar că această cifră care este pentru alocarea per capita trebuie revăzută, pentru a putea școala să supraviețuiască.
De aceea și spuneam anterior că noi trebuie să revedem foarte clar care este infrastructura instituțiilor de învățământ care trebuie să rămână pentru a avea instituții de învățământ cu cel puțin 70-80% din elevi și atunci nu vor exista probleme mari în ceea ce privește alocarea acestor sume de bani per capita în vederea întreținerii lor. Însă bani pentru educație niciodată nu vor fi suficientți, oricât de mulți ar fi.”
Europa Liberă: Și acest lucru despre care vorbeați mai sus e puțin probabil să se întâmple într-o perioadă preelectorală, nu?
Lilian Carp: „Acest lucru trebuie să ai curaj ca să-l faci. Din păcate, politicienii în Republica Moldova se gândesc în perspectivă. Nu fac acest lucru, fiindcă este nepopular și atunci eu îmi doresc să am voturi data viitoare, dar orice an tărăgănat, de fapt, sunt bani publici cheltuiți aiurea. Mai bine dotăm 100 de școli bine, decât să ai 120 și în niciuna să nu ai condiții necesare.”
Europa Liberă: O altă chestiune legată de bani, de salarizarea cadrelor didactice. La sfârșitul lunii aprilie, după o serie de acțiuni de protest, pedagogii au obținut 100 de lei, dacă nu greșesc, la un salariu de 3000 de lei, în medie. Au decis atunci să nu sisteze procesul de studii, au renunțat la o grevă pe care o anunțaseră, au dat Guvernului timp. Ce se așteaptă, ce discuții ați avut în comisie – ar putea urma majorări salariale pentru profesori?
Lilian Carp: „În comisie s-a discutat despre faptul ca Guvernul să vină cu anumite viziuni despre modalitatea cum poate fi crescut salariul pe parcursul a doi-trei ani de zile, fiindcă orice majorare trebuie să depindă de inflație, iar inflația poate fi prognozată doar la sfârșit de an bugetar. Cu mult mai simplu ar fi în cazul în care creăm această rețea de instituții de învățământ de circumscripții, în care există aceste instituții pline cu copii și atunci există resurse destule ca să putem oferi posibilitate directorilor de instituții ca o parte din acea economie pe care o au în cadrul instituțiilor, fiindcă noi avem în municipiul Chișinău instituții care au o economie de 400, 500, 600 de mii de lei, datorită faptului că au mulți copii și atunci ei investesc în infrastructură, iar noi să putem permite ca însuși directorul din acești bani să poată da un anumit procent suplimentar la salarii.”
Europa Liberă: Aveți speranță că se pot întâmpla aceste lucruri?
Lilian Carp: „Acest lucru se poate întâmpla. Este simplu. Este important să-ți dorești acest lucru.”
Europa Liberă: Un fost comunist, domnule Carp, politicianul Victor Stepaniuc, profesor universitar, spunea nu demult, într-un articol era citat zicând că are un stagiu profesional de 40 de ani, dar o asemenea situația catastrofală în învățământ cum este acum nu a existat. Vreau să vă întreb, dacă sunteți de acord?
Lilian Carp: „Vreau să-i spun domnului Stepaniuc că-i mulțumim și lui pentru situația creată, că a fost la guvernare și a fost responsabil de acest domeniu, fiindcă această situație s-a creat nu astăzi; ea s-a creat, am spus, încă în perioada anilor ’90 și mai departe nu au existat soluții pentru rezolvarea ei în perioada guvernării comuniste. Este adevărat, astăzi avem în instituțiile de învățământ superior cadre didactice îmbătrânite – doctori în științe ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Și nu doar. Și în învățământul preuniversitar.
Lilian Carp: „Da, și în învățământul preuniversitar, preponderent în sate, unde există profesori, săracii, deja încărunțiți și nu au altă soluție, fiindcă pensia este mică și atunci ei sunt nevoiți să lucreze și ca profesori.”
Europa Liberă: Credeți în efectele concedierii pensionarilor din sistem?
Lilian Carp: „Și asta ce ar aduce? Ar duce la lipsa de cadre în instituțiile de învățământ, fiindcă noi putem face acest lucru, dacă putem garanta următoarele: prima – avem alte cadre care să-i înlocuiască și doi – că aceste cadre sunt mai pregătite. Nu este vârsta un impediment pentru a fi profesor, doar că trebuie să-ți dozezi posibilitățile – poți citi cinci, șase sau 20 de ore? Asta este o altă problemă, dar un profesor care este mai în vârstă, cu o experiență mai bogată poate citi cinci-șase ore în loc de 18, dar acele ore să fie de calitate. Deci, asta este abordarea.”
Europa Liberă: De ce nu se găsește soluția pentru deficitul de cadre didactice? Anul trecut era un deficit de 1200 de profesori la început de an, deși facultățile pedagogice scoseseră vreo 1400 de absolvenți?
Lilian Carp: „Asta este. Salariul nu este atractiv, nu e un salariu adecvat. Reforma educațională astăzi necesită o altă abordare, nu doar prin lege. Legea astăzi este bună, acum este necesar ca să existe această viziune largă, această infrastructură de instituții de învățământ și, totodată, să putem oferi directorilor instituțiilor de învățământ posibilitatea să poată impune anumite criterii, prin care să poată să ofere din acele economii salarii mai mari.”
Europa Liberă: Există vreun proiect care ar prevedea ceea ce spuneți Dvs.?
Lilian Carp: „Nu există. Această viziune trebuie să vină din partea Ministerului Educației.”
